NOI NAȘTERI PESTE RÂND

Fiecare minister va face un audit în perioadă următoare, pentru a vedea dacă aparatul actual este supradimensionat și pentru a evalua cum își face treabă fiecare angajat, a declarat, Florin Cîtu, ministrul Finanțelor Publice. „Avem 16 ministere din 24 câte erau înainte. Fiecare minister trebuie să facă un audit, să vadă ce se întâmplă în interior, să vadă dacă aparatul este supradimensionat, o analiză cum își face fiecare treaba etc. Vom vedea care este rezultatul acestei analize”. Ministrul Finanțelor a precizat că premierul Ludovic Orban a solicitat auditurile și, în funcție de ele, se va luă decizia dacă vor fi ajustări de personal.  „În curând va apărea și această reorganizare”, a adăugat oficialul guvernamental, reiterând faptul că există multe funcții ocupate pe alte criterii decât cele profesionale, iar acest lucru trebuie să înceteze. „Am spus tot timpul: cei care sunt neprofesioniști, leneșii, cei promovați în funcții pe criterii politice, acolo sigur se va umbla. Asta nu înseamnă disponibilizări, înseamnă o reparare a situației, pentru că au fost populate foarte multe funcții cu politruci și asta nu mai poate să continue”.
Chiar dacă, pe fond, un astfel de răspuns nu poate fi direct o confirmare la promisiunile electorale, iată că suntem nevoiți să sesizăm o schimbare de paradigmă în ceea ce înseamnă plata datoriei, în cazul acesta față de un electorat parcă trezit la realitate. În comentariu de față nu voi emite judecăți de valoare asupra celor care astăzi evită în continuare dezbaterea, fie ea și simpla dezbatere de idei. Am promis că vom intra în forță în stoparea dezastrului produs de guvernanții pe care i-am schimbat, dar în momentul în care am ajuns noi în locul lor simțim cum ni se așează pe ochi o pâlcă, cum cineva sau ceva ne ia mințile, pierzându-ne întreaga foaie de parcurs cu care cu bună credință am intrat în tranșeele guvernării. Am promis că nu ne vom abate de la prevederile legii, privind majorarea pensiilor, doar că începem să ne dăm seama că ori nu știm cum să procedăm, ori ceea ce ni s-a spus că vom găsi s-a dovedit a fi o minciună. O altă promisiune pe care guvernații nu au cum să o abandoneze, doar să o lungească, este tocmai această problemă a reașezării aparatului administrative central într-o matrice mai suplă, doar că realizarea acestui deziderat devine de asemenea greu de realizat, atâta timp cât proiectul acesta trebuie să țină cont de legile în vigoare, trebuie să aibă același respect față de drepturile și libertățile cetăţeneşti. Nu poți să dai un om afară de la locul de muncă, doar pentru că tu, putere, ți-ai propus să reduci cheltuielile salariale, de exemplu, atâta timp cât acest proiect îți impune să încalci legea. Tot o măsură aberantă, cu care actuala Putere a defilat în campania electorală prezidențială, rămâne ambiția de a prelungii ura și dușmănia împotriva aceluiași partid politic pe care l-a măcelărit pur și simplu în alegerile prezidențiale. Liderii USR, de exemplu, invită actuala putere la o coaliție anti-PSD, în alegerile din anul 2020, locale și parlamentare, fără ca să-și dea seama că deja o astfel de intenție devine un semnal major de paranoia, o decapitare a tututor mugurilor care ar fi încercat să ne dea voie să sperăm că și la noi pe stradă va sosi primăvara, că și la noi va fi mult invocatul bine, pe care îl tot pomenim dar niciodată nu ne-a ieșit în cale.
Deocamdată, singura carte de vizită care ne-a fost lăsată în ușă este acea mărturie a bunelor intenții, acel semnal că am fost prădați de hoți și, mai ales, suntem avertizați că de această data am încăput pe mâini bune. Tot răul îndurat s-a terminat, urmează acum nașterea motivelor de bucurie. Gata cu hoția, gata cu fățărnicia, gata cu fake-urile care au ajuns, în 30 de ani, să ne construiască un stat paralel, un buget paralel, un popor paralel, o țară în paralel cu nevinovata Românie.
Au venit liberalii peste țară, cum mai vine, la vreme de dezastre, o calamitate natural, doar că aceasta a stat peste noi în stand by, cum mai stă o vreme bună peste un teritoriu ameninţat de urgia dezastrului de nestăpânit, amintindu-ne din popor zicala prin care ni se spune că nu prostia doare, ci efectele pe care prostul le dezvoltă în numele binelui așteptat în gara, cu flori și cu fanfară, iar în locul acestuia sosește, la oră exactă, doar sicriele goale și ele.
Deocamdată se spune că noii guvernanți nu au de unde să știe cum vine chestia cu guvernarea unei țări, cu atât mai mult cu cât aceștia, în marea lor majoritate, nu au administrat nici măcar problemele unei scări de bloc sau gestiunea unui chioșc de ziare. Să vorbim atunci despre bugetul de mii de miliarde de euro al țării, te cam strânge în spate, acolo unde, pe șira spinării, începe să curgă fluvii de gheață.
Nu ne mai rămâne nouă decât să așteptăm. Să așteptăm fară a ne prelungii răbdarea încă mult timp, astfel încât nu cred că starea de grație mai trebuie să dureze mai mult decât ne este răbdarea. Cred că suntem deja pregătiți la normalitatea: Au promis ceea ce nu sunt în stare să ne ofere? Afară cu ei! Alții la rând! Mamele noastre au intrat deja în alertă, cu noi nașteri peste rând!
ADI CRISTI