24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Afară sau mai jos de roșul drum e iadul
moartea din fiecare ce-n viață sare gardul
dispare ca și cum ochii dispar și ei
auzul și mirosul și răgetul din lei
Moartea nu are legi sau una-i pentru toți
genii, tâmpiți, nebuni, timizi, cinstiți sau hoți
moartea te pune jos, pe veci, atunci când vrea
și nu poți face multe să scapi, să nu te ia
De moarte nu vorbim că ni se pare-atunci
că stă în urma noastră, pândind să ne dea brânci
și, totuși, moartea nu e răul cel mai mare
cum poate fi nemoartea, uitații în picioare
Ca o lămâie stoarsă, bleagă și scofâlcită
imaginându-ți trupul – ce-ar fi pentr-o iubită
moartea e partea noastră de spaimă ne-nțeleasă
povestea vede-n ea o babă cu o coasă
Mai sunt unii ce cred că moartea e mireasă
iar mortul e alesul din viață ca să iasă
sau alții ce-ncearcă din ea să fac-un nume
cred că din moarte poți s-ajungi în altă lume
Moartea e rece, neagră, un lucru de purtat
un cimitir tăcut, dar ne îngândurat
moartea mai poate fi noua dimensiune
în care viața nu-i decât o ficțiune
***
În Sheol se află mormântul morții lumii
pântecul din care ieșiră feții mumii
mai jos de-nchipuire sunt dracii lui Satan
și sufletele arse vândute pe un ban
Păcate, păcătoși, proscriși sau criminali
sunt înhămați la țipăt ca cei mai duri hamali
să sufere în chinuri sortite veșniciei
când demonii le bagă în ochi câte-o făclie
iar trupurile lor – un dar putreziciunii
sunt sfârtecate toate pe colțurile lumii
apoi lângă cazanul cu smoală pregătit
stau dracii să asiste la principalul rit
Aici un păcătos spălat de-a lui păcate
căindu-se de ele pentru a-i fi iertate
poate spera la șansa de-a nu mai fi certat
și scos din Gey Hinom – să fie transferat
În Rai. O altă lume pe care n-o numim
acum când din pucioasă și foc ne mai hrănim
***
Sub pământ nimeni nu ascultă pe nimeni
haosul e ceea ce rămâne din oameni
morții ajunși la Judecata de Apoi
sunt pulverizați în acidele ploi
Printr-o astfel de apăsătoare cădere
sufletul vrea să se știe ce cere
vrea o nouă adresă, o nouă hartă
un trup sau un ceva, ce acolo se poartă
***
o lume fierbinte, fără case, fără străzi
o lume populată de morți și de lăzi
poate fi o descriere-n grabnică fugă
înainte ca diavolii să o distrugă
aici o secundă durează cât vrei
un an, sau un secol de praf, un mileniu
căci curgere nu-i doar mări de seleniu
viteza mișcării o dă putrezirea
lentoarea din vierme ce-amână trezirea
ADI CRISTI
