24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Amalgamul dentar nu va mai putea fi folosit în tratamentul dinților de lapte, la copiii sub 15 ani și la femeile însărcinate sau care alăptează. Excepție fac situațiile în care medicii stomatologi consideră acest lucru strict necesar. Totul face parte dintr-un plan național de măsuri pentru eliminarea treptată a utilizării amalgamului dentar, elaborat de Colegiul Medicilor Stomatologi și publicat în Monitorul Oficial. Ne vom alinia astfel la un regulament european privind reducerea poluării cu mercur, material folosit în producerea plombelor din amalgam. Cu întârziere, însă. Potrivit regulamentului UE, toate țările membre ar fi trebuit să publice planurile naționale de măsuri până la 1 iulie.
Planul național de măsuri
Pe lângă interzicerea folosirii amalgamului în cazul tratamentului mai multor tipuri de pacienți, planul de măsuri conține și alte prevederi:
– utilizarea de către medicii stomatologi a amalgamului în vrac este interzisă;
– utilizarea amalgamului în scop stomatologic se va face numai sub formă încapsulată predozată;
– se interzice evacuarea deșeurilor de amalgam dentar în mediu.
Atât Ministerul Sănătății, cât și Colegiul Medicilor Stomatologi din România se angajează să informeze populația cu privire la riscurile de mediu ale mercurului și să promoveze utilizarea alternativelor terapeutice fără mercur, eficiente atât din punct de vedere al costului, cât și clinic, pentru restaurările dentare.
Mercurul, o amenințare pentru mediul înconjurător
„Mercurul se găsește în mod natural în mediul înconjurător, dar în general este bine fixat în minerale și nu prezintă niciun risc semnificativ. Problema apare din cauza activităților umane, care duc la emisia unor cantități mari de mercur în mediu, acest mercur putând circula apoi liber timp de mii de ani”, se arată într-un articol publicat de Agenția Europeană de Mediu.
Principalul motiv de îngrijorare este prezența mercurului în apă și în sedimente. „Nu există dovezi că amalgamul dentar prezintă un risc direct pentru sănătatea persoanelor care au restaurări cu amalgam, însă, cu toate acestea, atunci când este eliberat în mediul înconjurător, mercurul care este stabil în amalgamul dentar poate fi tranformat de microorganisme într-o formă care se poate acumula la niveluri toxice în pești și alte vietăți marine și poate intra în lanțul alimentar”, spun reprezentanții Colegiului Medicilor Stomatologi din România. Adică în hrana oamenilor.
„Efectele asupra sănătății depind de doză, dar principalul motiv de îngrijorare este impactul mercurului asupra copiilor nenăscuți și a celor mici. Expunerea la mercur poate apărea și în uter, dacă mama consumă pește sau fructe de mare. Acest lucru poate avea un impact semnificativ și pentru toată viața asupra dezvoltării creierului și a sistemului nervos al sugarului, afectând memoria, limbajul, atenția și alte aptitudini. Se estimează că, numai în Europa, în fiecare an se nasc peste 1,8 milioane de copii cu niveluri de mercur mai mari decât limitele de siguranță recomandate”, explică Agenția Europeană de Mediu.
La nivel mondial, cea mai mare sursă de mercur provine din minele mici de exploatare a aurului (unde aurul este extras de o singură persoană sau de grupuri mici de oameni, relativ ușor și fără costuri mari, de obicei într-un mediu nereglementat), arată datele Agenției Europene de Mediu. Se estimează că peste o treime din emisiile globale provin din astfel de surse.
