Iohannis: Nu putem rezolva toate problemele din educaţie peste noapte

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că sunt necesare noi abordări în selecţia şi formarea cadrelor didactice, precum şi în transformarea managementului şcolar, el subliniind că toate problemele din educaţie nu pot fi rezolvate „peste noapte”.

„Avem nevoie de noi abordări în selecţia şi formarea cadrelor didactice, dar şi în transformarea managementului şcolar din muncă de administraţie în leadership şi iniţiativă. În egală măsură, este esenţială o reducere a inechităţii încă din primii ani petrecuţi de copii în grădiniţele şi şcolile din România. În acelaşi timp, trebuie să acceptăm că nu avem la dispoziţie resurse financiare nelimitate. Nu putem rezolva toate problemele din educaţie peste noapte, indiferent cât de mult ne-am dori acest lucru”, a spus şeful statului la conferinţa „România Educată – politici publice şi coordonarea surselor de finanţare”, organizată la Palatul Cotroceni.

El a arătat că managementul şcolar, cariera didactică, echitatea şi educaţia timpurie sunt cruciale pentru „transformarea în bine” a învăţământului din România, subliniind că lipsa unei educaţii de calitate devine o ameninţare pentru dezvoltarea ţării noastre pe termen lung.

„Proiectul ‘România Educată’ avansează şi intră de astăzi într-o nouă etapă. (…) Cele patru domenii acoperite în aceste documente, respectiv cariera didactică, managementul şcolar, echitatea şi educaţia timpurie, sunt cruciale pentru transformarea în bine a învăţământului din România. Rezultatele PISA, publicate în urmă cu mai puţin de două luni, reprezintă unul dintre argumentele de netăgăduit pentru urgenţa soluţiilor rapide şi temeinice. Lipsa unei educaţii de calitate, care să fie accesibilă pentru toţi copiii din ţara noastră, devine o ameninţare pentru dezvoltarea României pe termen lung”, a afirmat Iohannis, făcând referire la lansarea a patru documente de politică publică elaborate de către experţii Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, cu sprijinul financiar al Comisiei Europene.

Despre aceste documente, prezentate la evenimentul de la Palatul Cotroceni, preşedintele Iohannis a subliniat că sunt valoroase pentru că se bazează pe realităţile româneşti, dar şi pe identificarea de exemple de bună practică din mediul internaţional.

Totodată, şeful statului a evidenţiat nevoia unei economii bazate pe cunoaştere.

„Nu putem, în epoca inteligenţei artificiale, să avem o problemă endemică de analfabetism funcţional în rândul populaţiei noastre. Şi nici nu putem, în contextul unei îmbătrâniri şi aşa pronunţate a populaţiei, să lăsăm sute de mii de tineri nepregătiţi pentru rigorile unei economii globalizate şi aflate în schimbare continuă, dar şi ale unei societăţi care, dacă nu se va dezvolta sustenabil, va înceta pur şi simplu să mai existe în forma actuală”, a adăugat Iohannis.

El a arătat că eforturile de a îmbunătăţi calitatea educaţiei vor trebui să fie orientate cu precădere spre sectoarele care au fost neglijate în trecut sau care au potenţialul de a genera beneficii indirecte şi în alte zone din educaţie. Iohannis a dat ca exemplu educaţia profesională despre care a afirmat că reprezintă o importantă şansă pentru mii de tineri români.

„Eforturile de a dezvolta un management şcolar de calitate şi de a forma cadre didactice cât mai bine pregătite trebuie să ţină cont şi de nevoile specifice acestei forme de educaţie, adesea tratată ca o rudă săracă a filierei teoretice”, a spus el, indicând că o altă „hibă” a învăţământului românesc este lipsa sectorului educaţional dedicat meseriilor cu nivel înalt de calificare.

Potrivit acestuia, deşi există posibilitatea legală pentru a avea programe în regim dual pentru nivelurile 4 şi 5 de calificare, aceasta nu a fost niciodată transformată în realitate, în ciuda nevoii evidente din economie.

El a mai spus că unele forme de educaţie sunt cvasi-inexistente sau sunt puternic subreprezentate în România, dând ca exemplu educaţia ante-preşcolară.

„În aproape întreaga Uniune Europeană sunt create condiţii pentru ca părinţii să poată reveni la parcursul lor profesional, pe când în România reîntoarcerea la muncă presupune adesea dificultăţi suplimentare în a găsi un loc într-o creşă. De aici derivă o serie de alte probleme sociale care au impact major în viaţa familiilor din ţara noastră”, a menţionat şeful statului.

El a subliniat că nu mai poate fi amânată introducerea unei specializări distincte privind pregătirea cadrelor didactice, în condiţiile în care România se află printre puţinele ţări cărora le lipseşte o astfel de ramură în sistemul de educaţie.

„Câteva ore de metodică şi pedagogie şi un nivel redus de practică oferit studenţilor nu pot substitui o educaţie direcţionată strict către formarea profesorilor. Profesia didactică nu este şi nu trebuie să fie o alternativă secundară pentru absolvenţii de facultate, ci o alegere principală”, a afirmat Iohannis.

Preşedintele a subliniat necesitatea ca stabilirea şi adoptarea priorităţilor pentru educaţie să se concretizeze.

„Este esenţial ca stabilirea şi adoptarea priorităţilor pentru viitorul educaţiei să nu rămână doar pe hârtie, iar acest lucru se poate asigura prin alinierea criteriilor de acordare a fondurilor din diferitele surse de finanţare cu rezultatele proiectului ‘România Educată’. Urmarea firească a acordului social trebuie să fie un angajament politic, care se măsoară şi prin modul în care investim banii pentru ca fiecare copil din România să aibă acces la educaţie incluzivă de calitate”, a conchis Iohannis.

Consilierul prezidenţial Ligia Deca a precizat că cele patru documente lansate abordează tematici esenţiale pentru reforma sistemului de educaţie românesc, precum cariera didactică, managementul şcolar, echitatea în sistemul de educaţie şi accesul la o educaţie timpurie de calitate.

„Fiecare document include atât măsuri care pot contribui la atingerea obiectivelor stabilite de Proiectul ‘România Educată’, cât şi exemple internaţionale de modalităţi concrete prin care alte state au soluţionat cu succes probleme similare”, a spus Deca. AGERPRES