ROMÂNIA ÎN POZIȚIA MILOGULUI

Parlamentul a reușit să elimine, în primă instanță, pensiile speciale. De fapt, a eliminat ceea ce nu exista în actele oficiale. Noțiunea de ”pensie specială”este, trebuie să recunoaștem și să ne asumăm acest lucru, invenția presei, plecată de mult în căutarea senzaţionalului 100%. Diferenţele vizibile dintre modul în care se calculează pensia magistratului și pensia omului de rând, a contribuabilului la sistemul de pensii ne face să spunem că există ceea ce nu se vede sau, mai periculos există și ceea ce nu există, pensiile speciale și girafa. Greșeala legiuitorului a fost numele sub care magistrații au primit ceea ce cu siguranță că meritau să primească, ținând cont de misiunea pe care și-au asumat-o față de societate. Vorbim astfel și de pensiile militarilor și ale poliţiştilor, pensii care, chiar dacă încă nu au fost atinse, prin glasul primului ministru Ludovic Orban, ne este dat să înțelegem că ceea ce nu s-a decis încă, se va decide în curând.
De fapt, liberalii parcă o caută cu lumânarea. Prea des și prea agresiv bagă bățul prin gard, fiind siguri că acesta îi va proteja de furia celor din spatele lui. Prea multă agresivitate propagă hămăiala liberal sub formă de mănușă aruncată în fața dușmanului lor, pe care, din varii motive, l-a culcat la pământ, fără însă să se mai chinuie să-i taie capul! Cu capul la el, dușmanul oricât de lățit s-a dat el o vreme, a început să-și adune oscioarele, să-și îngrămădească genunchii sub el, încercând astfel să-și salveze ultima răsuflare, din care este pregătit să renască.
Liberalii sunt mult prea concentrați în aroganța lor, garnisită cu acea răsuflare a omului trecut peste cumpănă și care este pregătit să-și satisfacă toate poftele visate. Noroc de Klaus Werner Iohannis care, neamţ fiind după părinți, are disciplina și cumpătarea în sânge, drept pentru care nu ezită să-i țină în lesă și să-i mai asmute din când în când împotriva PSD, să nu care cumva să-și iasă din formă.
Dintr-o clipă în alta, liberalii se expun furiei mocnite a populației care din nou este pregătită să-și blesteme ziua în care a dat voie ”gălbejiților”, de această data, să ajungă singuri la putere, înălțime de la care nu prea ți se permite să faci chiar tot ceea ce-ți trece prin cap și interese.
Ceea ce lipsește cu adevărat este dialogul. Dar nu vorbim acum despre poncăială, despre înjurătură, despre strigăte ”ca la ușa cortului”. Se simte din ce în ce mai violent nevoia de întrebare și de răspuns din partea celor care au fost implicați și a celor care sunt implicați acum în gestionarea treburilor țării. Acest dialog este necesar să aibă loc în fața țării, să vadă poporul cine minte și cine spune adevărul. Nu cred că mai avem timp de Românii paralele, de fiecare cu dreptatea lui, de fiecare cu minciunile ascunse în lada cu interese oneroase, de partid sau de grup, prezentată în formă de ladă de zestre a guvernării, când de fapt aceasta pentru toate guvernările nu poate fi altceva decât cutia pandorei. Iată de ce drumul liberalilor, în alonja pasului folosit, nu poate să ducă decât ori în zid, ori în hăul prăpastiei din spatele acestuia, funcție de viteza cu care Ludovic Orban va decide să-și izbească guvernul. Iluzia alegerilor anticipate poate fi folosită sub formă de Fata Morgana, încercând astfel să tentezi opinia publică cu lucruri vizibile, dar de neatins.
Prima încercare a început să ticăie asemenea unei bombe cu efect întârziat, când reacția PSD este pe măsura răbufnirii liberale, trebuie să recunoaștem, bărbătească, de oameni dornici să lupte până la unu, jertfindu-și până și libertatea de a fi conducători puși în slujba mulțimii în scripte și așteptările celor mulți.
Asumarea răspunderii pentru modificare legii alegerilor locale, pentru alegerea primarilor în două turui de scrutin și a preşedinţilor consiliilor județene de către consilierii județeni aleși poate fi înţeleasă la nivelul reacției PSD, așa cum a fost asimilat îndemnul: ”Pe aici nu se trece!”
Este un punct de intersecție, o invitație la schimbare de drum, alegerea unei alte căi ce te poate duce în punctul de unde ai greșit, te-ai lăsat păcălit, te-ai lăsat mințit, ai avut din nou încredere în oameni falși, mici, găunoși, gomoși, oameni care au misiunea de a distruge ceea ce alții au construit, repunând România în poziția milogului, și a urechilor lipite de Înaltele Porți ale Europei.
ADI CRISTI