24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (UTI) se află în discuții avansate cu mai multe concerne auto din Asia și Europa pentru dezvoltarea unui centru de mari dimensiuni de „Hidrogen Storage”. Astfel, cercetătorii universității pot contribui la cercetarea de vârf din industria automotive, pentru a identifica cea mai viabilă și sustenabilă sursă de propulsie cu emisii zero pentru autovehicule. În acest sens, săptămâna trecută, o echipă de la Volkswagen, condusă de un responsabil cu cercetarea și dezvoltarea pe noile tehnologii, Arne-Christian Voigt, a vizitat Facultatea de Mecanică a Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi”, pentru a vedea progresele făcute de cercetătorii ieșeni în acest domeniu. Acestora le-au fost prezentate două prototipuri de vehicule propulsate cu hidrogen stocat într-o serie de tuburi capilare, o bicicletă și o trotinetă. Tehnologia de stocare este brevetată de compania Clean Energy Systems, o companie multinațională, pe baza unei cercetări desfășurate de profesorul Dan Eliezer, de la Ben-Gurion University of Negev, Israel, care este și Doctor Honoris Causa al Politehnicii ieșene și un vechi partener al universității. Astfel, la Iași a venit atât o delegație a Volkswagen, cât și a Clean Energy, împreună cu profesorul Dan Eliezer. „Cei de la Volkswagen au aflat ce facem, ne-au contactat prin profesorul din Israel și au cerut să vină să vadă, iar reacția din urma filmulețelor făcute cu trotineta și bicicleta propulsată cu hidrogen și a ideilor noastre de cercetare și dezvoltare a fost «de ce nu ne-am cunoscut mai de demult?» Urmează o discuție cu conducerea companiei Volkswagen pentru a veni să finanțeze acest program de cercetare la Iași. Vrem să amenajăm o hală specială în spatele Facultății de Mecanică, toată cercetarea va fi concretizată la noi, unde va fi un centru de Hidrogen Storage, care va fi finanțat atât de universitate, cât și de compania Clean Energy Systems, în principal, și apoi individual de la diversele concernuri auto din lume. Până acum și-au arătat interesul, pe lângă Volkswagen, și Toyota și Daewoo”, a declarat prof. univ. dr. ing. Corneliu Munteanu, de la Facultatea de Mecanică, coordonatorul proiectului.
Rațiunile care au stat în spatele începerii acestor cercetări la Iași, explică profesorul Corneliu Munteanu, sunt cele legate de faptul că, așa cum arată în momentul de față, industria auto concentrată pe mașini electrice nu este una sustenabilă, iar viitorul în materie de combustibil auto, susține acesta, va fi hidrogenul. „Soluția electrică nu este fezabilă pentru o producție generală. Dacă Volkswagen ar vrea mâine să își treacă toată producția pe mașini electrice nu ar exista suficient cadmiu în lume ca să fie produse bateriile de care au nevoie. Iar atunci când aceste baterii vor expira, s-ar putea ca poluarea din urma depozitării să fie mai mare decât cea de astăzi, cu hidrocarburile, fiindcă nu pot fi reciclate. De aceea există un mare interes astăzi pentru hidrogen din partea tuturor concernelor auto din lume”, a mai precizat prof. dr. Corneliu Munteanu. Problema cea mai mare a hidrogenului, explică profesorul, este aceea că este foarte volatil și poate exploda, provocând daune totale. De aceea este folosită tehnologia brevetată de compania Clean Energy Systems, în care hidrogenul este înmagazinat într-o serie de tuburi capilare de sticlă, de puritate mare, care are proprietăți de rezistență mai mare și decât a multor oțeluri, putând suporta și o presiune de 800 de bari. Tuburile capilare sunt foarte mici, de dimensiunea unor fire de păr, care arată ca niște țevi, iar într-un tub care are dimensiunile unui creion sunt 30.000 de fire pline cu hidrogen ce este introdus astfel la o presiune foarte mare, într-un spațiu mic. „Nu va exploda la impact pentru că materialul nu se distruge. Eventual vor fi distruse câteva capilare și va fi eliberată o cantitate infimă de hidrogen, care nu poate produce o explozie. Astfel, stocându-l într-un volum mare cu astfel de sisteme evităm explozia și îl concentrăm într-un spațiu suficient de mic ca să poată fi deplasat. Sistemul de stocare care alimentează bicicleta și trotineta dezvoltate la Iași se numește «fuel cell», în care alimentăm hidrogenul la 0.4-0.6 atmosfere. Acest «fuel cell» reacționează cu aerul tras din atmosferă prin ventilatoare și dă curent și alimentează astfel motorul electric”, a explicat prof. univ. dr. ing. Corneliu Munteanu. Spre exemplu, bicicleta cu motorul alimentat cu hidrogen pe care au dezvoltat-o cei de la UTI are o autonomie la un plin de până la 80 de kilometri. (E.M.)
