Românii se căsătoresc la vârste mai înaintate faţă de acum 30 de ani şi divorţează mult mai greu

Românii se căsătoresc la vârste mai înaintate faţă de acum 30 de ani şi divorţează mult mai greu, un semn al schimbărilor fundamentale prin care a trecut societatea românească după Revoluţia din 1989, se arată într-o analiză realizată de compania de consultanţă Frames.

„În 2020, căsătoria a ajuns un eveniment pe care mulţi dintre tineri caută să-l amâne cât mai mult. Asta nu înseamnă că îşi ignoră sentimentele, însă şi le manifestă ceva mai puţin formal, fără să ajungă aşa repede la Starea Civilă. Acum 30 de ani, românii sărbătoreau în premieră, pe 14 februarie, Valentine’s Day, ziua occidentală a îndrăgostiţilor. Statisticile oficiale, analizate de experţii de la compania de consultanţă Frames, arată că în 1990, tinerii erau mult mai decişi să îşi unească destinele decât în prezent. Bărbaţii se căsătoreau în medie la 25 de ani, iar femeile la 22 de ani. De atunci, vârsta medie a tinerilor aflaţi la prima căsătorie a crescut vertiginos, ajungând, în 2018, la 31,9 ani în cazul bărbaţilor, şi la 28,7 ani în cazul femeilor”, menţionează sursa citată.

Analiza Frames arată, totodată, că numărul căsătoriilor a scăzut cu aproape 50.000 în ultimii 30 de ani, în condiţiile în care, în 1990, la Oficiile de Stare Civilă erau înregistrate 192.652 de căsătorii, iar în 2018 doar 143.292. Recordul negativ din punct de vedere al căsătoriilor a fost înregistrat în 2011, când Institutul Naţional de Statistică raporta un număr total de 105.599 de căsătorii.

„2010, 2011 şi 2012 au fost anii crizei economice, iar românii au resimţit din plin provocările acelor vremuri. Scăderea abruptă a numărului căsătoriilor este în strânsă legătură cu problemele financiare din acea perioadă, cu disponibilizările, cu tăierile de salarii, cu climatul de insecuritate socială”, se precizează în documentul citat.

Odată cu ieşirea din criză, şi căsătoriile au revenit pe un trend pozitiv, semn că românii au început să aibă din nou încredere în viitor şi să îşi întemeieze o familie. Aşa s-a ajuns ca în 2018 să fie înregistrate 143.292 de căsătorii, cu 679 de căsătorii mai multe decât în anul anterior. Rata nupţialităţii (denumirea statistică a ratei căsătoriilor) a ajuns, astfel, la 6,5 căsătorii la 1000 de locuitori, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani, precizează sursa. În 1990, spre comparaţie, se înregistrau 8,3 căsătorii la 1000 de locuitori.

Potrivit experţilor, motivele pentru care căsătoriile sunt amânate au legătură cu schimbările majore prin care a trecut societatea românească, de la educaţie, influenţa mass-media şi social media şi aspiraţiile legate de carieră, până la situaţia economică a cuplului.

„Acum 30 de ani, căsătoria era un pas esenţial pe care tinerii îl făceau, odată cu încheierea studiilor, cu găsirea unui loc de muncă. Era un eveniment social în care sentimentele erau în strânsă legătură cu obiceiurile, cu ideea de cămin, de siguranţă, de familie tradiţională, mai ales în mediul rural. În 2020, societatea românească este mult mai sofisticată, mai ales în zonele urbane. Educaţia, influenţa mass-media & social media, emanciparea socială, aspiraţiile legate de job, de carieră, opţiunile multiple legate de petrecerea timpului liber, însuşi conceptul de ‘întâlnire”, de relaţie sentimentală se prezintă la un alt nivel. Internetul, serviciile de dating au influenţat în mod semnificativ apetitul românilor pentru relaţii de durată, un fenomen, de altfel, întâlnit la nivelul tuturor ţărilor occidentale”, a explicat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit datelor INS, citate în analiză, în 2018, cele mai multe căsătorii (14,4% din numărul total de căsătorii) s-au încheiat de bărbaţii şi femeile din grupa de vârstă 25-29 ani, iar cele mai ridicate rate de nupţialitate (număr de căsătorii la 1000 de locuitori) s-au înregistrat în Bucureşti (11,5%) şi în judeţul Ilfov (7,7%).

La nivel european, România se situează printre ţările cu o rată a nupţialităţii ridicată, de 7,3%, alături de Lituania (7,5%), Cipru şi Letonia (6,8%) şi Malta (6,3%).

Pe de altă parte, analiza Frames arată că numărul divorţurilor, în 2018, este la unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii 30 de ani. Dacă în 1990 se înregistrau 32.966 divorţuri, iar în 2010 erau raportate 32.632, în 2018 numărul acestora scăzuse la 30.857, mai puţine cu 290 divorţuri comparativ cu anul 2017.

Vârsta medie a soţilor la divorţ a fost, în 2018, de 43 ani pentru bărbaţi şi de 39,3 ani pentru femei.

„Statisticile oficiale arată că numărul de divorţuri cel mai ridicat se înregistrează în mediul urban, dublu faţă de cel din mediul rural. Vârsta predilectă a celor care divorţează este de 40-44 ani în rândul bărbaţilor (5.813 divorţuri/20% dintre divorţuri) şi de 30-34 ani la femei (5.626 divorţuri/18,8% dintre divorţuri)”, arată analiza.

La nivelul Uniunii Europene, România, cu o rată a divorţurilor de 1,5%, se află la mijlocul clasamentului în care campioane sunt Letonia şi Lituania (3,1%) şi Danemarca (3,0%). Cele mai mici rate de divorţialitate la nivel european s-au înregistrat în Malta (0,8%) şi Grecia (1%).

Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor statistice privind dinamica căsătoriilor şi divorţurilor din România, din perioada 1990-2018, ultimul an pentru care există date oficiale finale. AGERPRES