Au fost două zile de audieri la periferia gestului de a întinde o mână. Chiar dacă mâna s-a dovedit a fi mâna criminală, era de așteptat că gestul cu ”celălalt obraz” să fie iminenta reacție a celui mai deștept.
Victor Orban se află într-o grea încercare, de genul celei asumată de Atlas, numai că în locul globului pământesc liberalul a fost condamnat să poarte pe umeri ipocrizia întregii lumi sau, mă rog, a acelei lumi cunoscută de el, este adevărat mult mai mică, mult mai pipernicită decât lumea cea mare. Totul e să privești lumea din perspectiva lui Ludovic Orban și atunci vei constata că nimicnicia, oricât de măruntă este ea în stare să fie, tot imensă este, tot fără margini este, în ne cuprinderea ei de la înălțimea ochilor ”larg închiși”.
Fantasmagoria audierilor miniștrilor Cabinetului Ludovic Orban 2 în Parlamentul României a fost una nu doar de râsul lumii, cât mai ales de râsul curcilor, astfel încât coborârea înspre regnul păsărilor ar trebui înţeleasă ca pe o brutală retrogradare de genul descalificării de la general la soldat prost.
De fapt, vorbim astfel de slujirea unei singure ambiții, fie ea și prezidențială. O ambiție după unii prostească, după alții plină de ură și de sete de răzbunare, în timp ce doar cei veniți de pe stradă mai speră să obțină ceea ce le-a fost promis că vor obține dacă scapă țara de ”ciuma roșie”. Naivii! Încă nu și-au dat seama, după 30 de ani de promisiuni deșarte, că nimic din ceea ce se promite nu se dă în plată. Nimic din ceea ce ajută la punerea în practică a unor scenarii absurde nu mai este recunoscut, de prea multă uitare!
Priviți străzile de astăzi ale României și vedeți cum animatorii încălcării legilor de circulație și-au pus husele de strigături, fluierături, huiduieli, înjurături, excesele de violență, ruperea caldarâmului, aruncării cu piatră cubică în forțele de ordine, Totul este dominat de o liniște greu de înțeles atâta timp cât în Palatul Victoria nu s-a schimbat decât pălăria, păstrându-se la butoane aceeași Mărie, cu altă pălărie! Ba, mai mult, se observă din ce în ce mai multe dezechilibre, din ce în ce mai multe infarcte eliminate doar cu ajutorul unui defibrilator care nu vindecă ci doar te menține la limita vieții, între viață și moarte. Mori pentru a învia, învii pentru ați promova o viitoare moarte.
Într-o astfel de stare se află astăzi România. Poate nu ar fi atât de dramatic dacă nu se observă o îmbătrânire a aparatului salvator de la iminentul stop cardiac.
Ludovic Orban merge mai departe. Pentru a-și atinge scopul liderul liberal este din ce în ce mai incoerent. El cere liberalilor săi de tranșee să nu voteze guvernul său, de parcă PNL ar fi partid de opoziție, în timp ce PSD să fie îngrozit de gândul că este obligat să voteze guvernul pe care tot ei l-au trimis acasă. Ludovic Orban nu are grija românilor. El dorește să profite de vântul prielnic dat de sondajele de opinie, care chipurile îl vor duce la putere pentru un timp mult mai mare, de patru ani, astfel încât viitorul sună bine pentru ei, chiar dacă își sacrifică la rândul lor partidul. De ceea ce le este frică astăzi liberalilor este mutarea pe care ar putea să o facă PSD, mutare ce dau gheață pe șira spinării liberalilor și anume ieșire din datele posibilității organizării alegerilor anticipate. Ori, PSD votează guvernul Orban, adică votează pentru ceea ce liberalii votează împotrivă, ori nu vor asigura cvorumul de ședință, astfel încât amânarea sine die să scoată din jocul alegerilor anticipate țara.
S-a schimbat calimera. Iată că, în locul PNL, de această dată PSD fuge cu pâra la Bruxelles, amendând derapajele liberalilor acelorași șefi când aceștia primeau jalbele Monicăi Macovei despre ”fărădelegile” social-democraților.
În același timp cu toate aceste bâlbâieli de catifea, iată că sondajele d opinie încep să facă ordine pe tabla de șah și să ne prezinte o fotografie a momentului privind opţiunile electoratului, iată, de această dată pentru alegerea Primarului General al Capitalei. Să vezi și să nu crezi. Iată cum întregul bombardament al lui Klaus Iohannis et.comp. Ludovic Orban exersat asupra PSD își arată ineficiența în timp ce Gabriela Firea este considerată de bucureșteni ca fiind politicianul cel mai pregătit pentru funcția de Primar General, 40% dintre cei chestionați considerând-o potrivită și foarte potrivită, în timp ce pe locul secund se situează Traian Băsescu, cu 29%. Locurile următoare sunt ocupate de Nicușor Dan (26%), Rareș Bogdan (23%), Vlad Voiculescu (22%), Victor Ponta (19%) și Violeta Alexandru (6%).
De remarcat că actualul primar general înregistrează și cea mai mică diferență între părerile nefavorabile și cele favorabile, de doar 16 procente, în timp ce restul potențialilor candidați înregistrează diferențe mult mai mari.
În ce privește genul persoanei care ar putea administra cel mai bine Bucureștiul, marea majoritate (61%) consideră că nu este important daca primarul general este femeie sau bărbat, în timp ce 23% consideră că mai potrivit ar fi un bărbat.
Un alt fapt relevat de sondajul CURS este acela că bucureștenii își doresc în Capitală un echilibru politic într-o proporție covârșitoare – (90%) consideră că pe scena politică trebuie să fie un echilibru între partidele de stânga și de dreapta, și unele și altele fiind indispensabile pentru democrație.
Alo, Provincia, încotro ne îndreptăm? Ce vrea Cotroceniu și ce vrea țara?!
ADI CRISTI