POEMELE DE SÂMBĂTĂ
Ieșirea din iad (IV)
9.
am căzut mai apoi prin verticale tuneluri
într-o lume deja ce are alte feluri
de a ști să-nțelegi ce se află în jur
(unde este aici ”de jur împrejur”?)
era lumea ce nu poate fi regăsită
în aceeași poveste deja povestită
sunt dus mai apoi pe o mare câmpie
pe care nu există nimic ce-ar putea să învie
nici iarbă, nici oi, nici vaci sau nici ploi
doar flăcări, pucioasă și mulți draci goi
în mijlocul lor Satan le vorbea
nici un păcătos nu-l înțelegea:
(mai târziu am aflat ce-am putut să însemn
când am fost transformat într-o bucată de lemn)
10.
– Demoni, de sunteți de calitate
cu dracii în voi și cu ghebul pe spate
Scoateți din păcătoși umbra de libertate
Crestați-le numele pe țipătul ce-l scoate
durerea satanică care îi bate
Cu vergi subțiri dar arse și dintre cele late
ieșind din moarte, tăcute, dezmembrate
Avem nevoie de păcătoșii toți
Cât mai puțini să-și recunoască vina
Noi ne mândrim când se aclamă crima
și suntem reci, tăcuți și întristați
când unii vor să fie și morți – bărbați!
– Atenție, deci, la lotul ce-a venit
Sunt politicieni, artiști și-un parvenit
11.
– Numele și prenumele?
– Sus le-am lăsat, cu toate glumele
– Prenumele măcar, porecla…
– N-o știu, dar ce îți spune mecla?
– Gânsac?!
– Posac…
– Nu, poate drac.
– Nici chiar… să sar direct în lac?
– Să spunem: decedat?!
– E numele de cimitir, ce ne-a fost dat
– Alege-ți tu un nume!
– Un nume și-un prenume?
– Dar, dar grabnic spune!
– Să aibă și renume?
– Să aibă ce vrei tu, dar spune-mi cât mai iute!
Nu vezi ce coadă ai făcut în câteva minute?
– Deja am coadă, spui? Chiar dacă n-am decis
Să trec de partea dracilor, cum de m-ai înscris?
– Unde să te înscriu, dacă nici nume n-ai?
Vorbeam de cei de după tine, parcă ai fi tramvai!
Dă-mi numele și hai…
– Nu-l am!
Țin minte că ți-am răspuns așa, puțin mai înainte.
– Și tot atunci mi-ai spus să-ți privesc mecla …
– Și să-mi ghicești porecla”
– Exact…
– Deci mutarea e la tine. Iată mecla, care mi-e porecla?
– Păi ți-am spus: gânsac
– Și eu am contraatacat: posac
– Drac.
– …sari din nou direct în lac!
– Rucsac
– Am figură chiar de sac?
– Arac
– Crac
– Cirac
– Frac
– Rac
– Trac
– Vrac
– Orac
– Sărac
– Stai, parcă m-ai găsit acasă. Sunt într-adevăr sărac!
– Sărac trecem doar la nume, nu la starea materială.
căci în iad cei care-ajung sunt deja în pielea goală
ADI CRISTI