Academicianul Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, afirmă că „Domnul Unirii”, Alexandru Ioan Cuza, a fost simbolul unui moment unic al istoriei noastre, cel în care într-un răstimp neverosimil de scurt, doar şapte ani, s-au elaborat aproape toate legile şi s-au creat aproape toate instituţiile României moderne.
„Aparţinând unei generaţii ilustre, pe care eu o numesc Generaţia 1820, după data în jurul căreia este celebrată naşterea lui Ion Ghica, a lui C. A Rosetti, a lui Mihail Kogălniceanu, a lui Vasile Alecsandri, a lui Ion C. Brătianu, cu toţii implicţi în tumultul paşoptist şi în cel unionist, chiar dacă poziţiile lor au fost nu o dată divergente, Cuza a fost simbolul unui moment unic al istoriei noastre, cel în care într-un răstimp neverosimil de scurt, doar şapte ani, s-au elaborat aproape toate legile şi s-au creat aproape toate instituţiile României moderne”, a declarat Theodorescu, pentru AGERPRES, cu ocazia împlinirii pe 20 martie a 200 de ani de la naşterea lui Cuza.
El a afirmat că „domnul care a patronat împroprietărirea ţăranilor, fie şi într-o reformă incompletă, dispariţia clăcii, secularizarea averilor mănăstireşti, enorma avuţie funciară care constituia un sfert din teritoriul ţării, domnul care şi-a legat numele de codul de legi, de crearea universităţilor de la Iaşi şi Bucureşti, de chiar pregătirea viitoarei Academii Române, cel care ales deputat de Mehedinţi, în 1870 de către o populaţie recunăscătoare, putea să-i afirme merituosului său succesor prusac ‘Patriotismul meu, Principe, este, deopotrivă, cu a mea demnitate’, a rămas în memoria colectivă a neamului său, aidoma Marelui Ştefan, a Viteazului Mihai şi a Martirului Brâncoveanu”.
Actualitatea lui Cuza rezidă în aceea că el rămâne „liderul ideal”, spune Răzvan Theodorescu.
„Cuza ea fost un lider ideal, singurul lider politic care într-un răstimp atât de scurt a făcut atât de multe. Este adevărat, i s-a reproşat un moment autoritar din domnia sa, însă place sau nu place ceea ce spun acum, Cuza a fost cel care a înţeles că pentru a face să treacă nişte reforme greu de suportat la o parte a societăţii româneşti, trebuie să aibă o domnie autoritară. Şi mai adaug ceva, românii au dovedit nu o dată că apreciază guvernările forte, pe multe le-au plebiscitat – au plebiscitat în vremea lui Cuza, au plebiscitat în vremea lui Antonescu – şi asta spune destul de mult”, a susţinut istoricul.
Întrebat despre criza generată de pandemia de coronavirus pe care o traversează România, Răzvan Theodorescu a arătat că în aceste momente „e nevoie de autoritate şi nu de cuvinte frumoase, sau mai puţin frumoase”.
„Din experienţa românească, pot spune că e nevoie de autoritate şi nu de cuvinte frumoase, sau mai puţin frumoase. Românul, în momente de criză, are nevoie de o mână fermă, are nevoie de oameni de stat. Cuza a fost un om de stat, a fost înconjurat de oameni de stat. Astăzi, trebuie să recunoaştem, că oameni de stat noi nu avem. Avem lideri politici, dar n-avem oameni de stat”, a mai spus academicianul Theodorescu.
Alexandru Ioan Cuza, domnul Unirii, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1866), s-a născut la 20 martie 1820. AGERPRES