A phlebotomist holds freshly donated blood, following reports from Seattle and King County Public Health that the local blood supply is in danger of collapse due to canceled blood drives and lost donations out of fears of coronavirus disease (COVID-19) cases in the country, during a Bloodworks Northwest blood drive at the Shoreline Masonic Lodge in Shoreline, Washington, U.S. March 15, 2020. REUTERS/David Ryder

30% dintre pacienţii cu COVID-19 dezvoltă insuficienţă renală acută

30% dintre pacienţii cu COVID-19 dezvoltă insuficienţă renală acută, rata mortalităţii în rândul acestor pacienţi fiind extrem de mare, aceasta variind între 60% şi 90%, declară medicul primar urolog în cadrul Spitalului Militar Central din Bucureşti conf. univ.dr. Ovidiu Bratu.

„Cu toate că această boală infecţioasă afectează cu precădere aparatul respirator, există studii recent publicate în care se menţionează că este posibilă şi afectarea tractului uro-genital. Acest lucru este susţinut şi de numărul mare de cazuri cu formă severă care dezvoltă insuficienţă renală acută (până la 30% dintre pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 dezvoltă insuficienţă renală acută), rata mortalităţii în rândul acestor pacienţi fiind extrem de mare, aceasta variind între 60% şi 90%”, afirmă medicul, citat într-un comunicat de presă al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”.

Potrivit medicului, apariţia insuficienţei renale acute la pacienţii cu COVID-19 poate fi şi rezultatul procesului septic sau a şocului septic, caracteristice fazelor severe ale bolii, care determină apariţia unui fenomen hiperinflamator cunoscut ca furtuna citokinelor sau secundar acţiunii răspunsului imun la nivel renal.

În opinia medicului urolog, preexistenţa insuficienţei renale este „un predictor” pentru mortalitate în contextul infecţiei cu SARS-CoV-2, în special în rândul populaţiei vârstnice, care de obicei asociază multiple patologii care amplifică suplimentar riscul de mortalitate.

„De asemenea, o altă informaţie care susţine ipoteza privind impactul negativ pe care infecţia cu SARS-CoV-2 o are asupra fertilităţii masculine se referă la faptul că acest virus determină o scădere marcată a raportului dintre testosteronul seric şi hormonal luteinizant, acest raport putând fi luat în calcul ca potenţial marker de evaluare a impactului infecţiei cu SARS-CoV-2 asupra fertilităţii. Apariţia acestor modificări sunt rezultatul acţiunii sistemului imun în faţa virusului”, mai arată Ovidiu Bratu. AGERPRES