Situaţia actuală din România este diferită faţă de cele din trecut, pentru că se suprapun trei crize, una sanitară, una socială şi una economică, a declarat, joi, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR).
„Este diferită pentru că se suprapun trei crize. În primul rând este o criză sanitară, în al doilea rând este o criză socială şi în al treilea rând este o criză economică. Când trei crize una peste alta se suprapun şi fac condiţia acestui timp trebuie să ne gândim foarte bine cum vom ieşi din acest impas”, a afirmat Adrian Vasilescu, la Digi 24.
Întrebat despre scăderea indicelui de încredere în economie, acesta a subliniat că este foarte complicat să ne revenim, adăugând că lucrurile nu vor fi simple, mai ales că „avem foarte multe restanţe de atitudine, de gândire economică, de investiţii, de înţelegerea raportului între consum şi producţie”.
„Noi ne-am obişnuit ani de zile înainte de această criză să consumăm foarte mult din import. Importurile au dus România la un deficit de balanţă comercială de peste 15 miliarde de euro pe an. Este o sumă imensă, sumă care nu se acoperă din vânt, se acoperă din cursul valutar, se acoperă din inflaţie, se acoperă prin multe deficite care produc alte deficite. Aşa că va trebui să ne obişnuim să gândim altfel. Acesta nu este o chestie care se rezolvă prin îndemn. Piaţa trebuie să funcţioneze normal, pentru că sunt ani de zile în care piaţa nu a funcţionat normal şi dacă piaţa nu va funcţiona normal, ea nu va fi îndemnul care trebuie să împingă lumea la muncă. Când spun asta s-ar putea să sune monstruos în minţile multora: auzi, să împingă lumea la muncă. La urma urmei, nimic nu este mai firesc pentru societatea umană decât sa progreseze şi să prospere prin muncă, pentru că nu există alte surse de prosperitate”, a susţinut Adrian Vasilescu.
Potrivit Comisiei Europene, Indicele de Încredere în Economie (Economic Sentiment Indicator – ESI) s-a prăbuşit, în aprilie 2020, atât în zona euro (-27,2 puncte, până la 67) cât şi în UE (-28,8 până la 65,8 puncte). Aceasta a fost cea mai puternică scădere lunară a ESI înregistrată din 1985, depăşind cu mult recordul negativ anterior din martie. Indicatorii sunt acum mult sub mediile lor pe termen lung de 100 şi foarte aproape de cele mai scăzute niveluri înregistrate în Marea Recesiune din martie 2009.
Indicatorul Employment Expectations Indicator (EEI) a scăzut la cel mai mic nivel înregistrat (cu 30,1 puncte la 63,7 în zona euro şi cu 31,2 puncte, până la 63,3 puncte în UE).
ESI a ajuns la valoarea 65,3 puncte în România, în aprilie 2020, de la 99,6 în martie, acesta fiind cel mai scăzut nivel din anul 2000. AGERPRES