Marcel Ciolacu afirmă că Centenarul de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon trebuie ‘onorat cu demnitate’

Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, afirmă că Centenarul de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon trebuie ‘onorat cu demnitate’ şi îl critică pe şeful statului că ‘nu a avut mândria naţională de a promulga legea consacrată acestei zile esenţiale pentru istoria naţiunii române’.

“Să onorăm cu demnitate Centenarul de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon, chiar dacă preşedintele Iohannis nu a avut mândria naţională de a promulga legea consacrată acestei zile esenţiale pentru istoria naţiunii române. La 4 iunie 2020, România marchează Centenarul de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon. (…) Prin conţinutul acestui tratat de pace, Marile Puteri recunoşteau Unirea Transilvaniei (şi a părţii răsăritene a Banatului) cu România, respectiv voinţa românilor exprimată la 1 Decembrie 1918 şi, respectiv, Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia. Tratatul de la Trianon a consacrat realizarea dreptului la autodeterminare al naţiunilor din Dualitatea Austro-Ungară, potrivit principiului consacrat internaţional de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson. A fost cazul românilor majoritari din Transilvania, dar şi altor naţiuni, precum cehoslovacii, sârbii, croaţii şi slovenii, ceea ce a permis apariţia şi recunoaşterea unor state noi, independente”, a spus Ciolacu, potrivit unui comunicat de presă remis AGERPRES de PSD.

Liderul PSD a mai afimat că pentru România, Tratatul de pace menţionat “a însemnat nu doar recunoaşterea politică şi juridică internaţională a Unirii Transilvaniei cu Patria Mamă”, ci şi confirmarea drepturilor politice şi civile ale românilor care constituiau populaţia majoritară în acest teritoriu, drepturi de care românii nu beneficiaseră anterior în Imperiul Austro-Ungar.

“Ziua de 4 iunie 1920 a devenit posibilă pentru naţiunea română în primul rând datorită eroismului excepţional şi jertfei armatei române pe câmpul de bătălie din Primul Război Mondial. Recunoaşterea reunificării naţiunii române se datorează şi demersurilor politico-diplomatice remarcabile ale unor oameni de stat precum Ion I.C. Brătianu, dr. Cantacuzino sau Nicolae Titulescu, ultimii doi, semnatari ai Tratatului de pace de la Trianon din partea României. Nu în ultimul rând, soluţia ‘justă şi durabilă’ consacrată de Tratat pentru naţiunea română a fost posibilă datorită sprijinului Puterilor Aliate României din Primul Război Mondial, care au înţeles şi sprijinit legitimitatea dezideratelor româneşti. Iată de ce, marcarea cu demnitate a simbolisticii naţionale a Zilei de 4 iunie necesită din partea statului român adoptarea unei legi, lucru care a fost realizat de Parlamentul României la 13 mai 2020. Ea nu este îndreptată împotriva altora sau sensibilităţilor istorice legate de acest episod esenţial al istoriei secolului trecut, pe care alţii le împărtăşesc, cu atât mai puţin împotriva unei minorităţi naţionale din România”, a menţionat acesta.

Ciolacu a spus că această lege este pentru naţiunea română, pentru a avea posibilitatea de a marca cu demnitate acest episod esenţial pentru devenirea statului român modern şi contemporan reunificat şi mai ales este destinată tinerei generaţii.

“Şi, nu în ultimul rând, pentru a afirma cu tărie că încercările de rescriere a istoriei, a adevărului istoric, a conţinutului şi consecinţelor Tratatului de pace de la Trianon şi orice tentaţii revizioniste legate de acest subiect nu sunt în niciun fel acceptabile.
Să ştim să onorăm cu demnitate Ziua de 4 iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon în România! Îi îndemn pe toţi cei care simt şi trăiesc româneşte să facă astăzi un gest simbolic. Chiar dacă preşedintele României nu a avut demnitatea de a promulga în timp util legea menţionată, pentru ca ea să fie deja în vigoare la această dată, putem astăzi, aşa cum statuează legea votată de Parlamentul României, să arborăm drapelul naţional sau să depunem un buchet de flori la monumentele dedicate soldaţilor români din Primul Război Mondial, fii şi fiice ai satului românesc, monumente pe care le regăsim pretutindeni pe pământul României”, a conchis acesta. AGERPRES