RĂMÂNEM PE CÂMPUL DE LUPTĂ

Am început să ne îndepărtăm brusc de obsesia noului coronavirus. Chiar dacă epidemiologii susțin că acesta a cam slăbit în acțiunile sale de a infesta populația, chiar dacă s-a descoperit faptul că asimptomaticii nu pot îmbolnăvii pe cei din împrejurul lor, totuși, continuă să crească, cel puțin la noi, în România, numărul zilnic al infectaților, sărind peste o sută de fiecare data, așa cum moartea se încăpățânează să ia în inventarul ei vieți de oameni eliberați de suferința altor afecțiuni cronice, dar trecuți în registrele victimelor făcute de Covid-19.
Se poate vorbi astfel de obișnuință, de fatalitate, de destin implacabil după care, am înțeles că, va trebui să ne ordonăm viața de acum înainte.
Nimeni nu se mai sperie, chiar dacă în comportamentul social al nostru au intervenit într-un termen relativ scurt, restricții majore, dar și impuneri incluse în ordonanţele militare ale stării de urgență, în cele din urmă consfințite prin lege de Parlamentul României.
Obișnuința cu dezastrul, de regulă, face parte din reflexele poporului român, mult mai docil și mult mai înțelegător cu astfel de momente, în fața cărora doar Dumnezeu ne mai poate ajuta. Doar El are capacitatea de a ne menține pe linia de plutire, de a ne smulge din patima răfuielilor mărunte, a obsedantelor vendete și a răzbunărilor puse pe seama dușmăniei. Nici acest atac al noului coronavirus nu a reușit să ne anestezieze diurnele lovituri sub centură a clasei politice, continuând să ne terfelim, bălăcărim, scuipăm, înjurăm, de parcă am fi născuți, crescuți și pierduți la zaruri.
Cred că am ratat noul start. Am pierdut saltul pe care l-am fi putut face deasupra prăpastiei, abisul în care continuăm să trăim doar pe mâna supraviețuirii.
În forul suprem al țării, Parlamentul României, s-a reluat activitatea de hachițe și de lovituri sub centură, aplatizându-se orice încercare de stăpânit nervii și de învins șmecheria cu armele nimicniciei, evident acoperite de inevitabila prostie în starea ei naturală sau identificată a fi ”de la mama de acasă”.
Pe frontal de este al războiului cu noul coronavirus, ascuns sub logoul Covid-19, începe și la noi cu întârziere, după unii sau la timpul potrivit, după alții, testarea poporului roman, nu la nivel psihiatric, ci doar la nivelul răspunsului pe care trebuie să-l dăm acestei pandemii
Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, nu ezită să explice această ieșire în față:
„Testul de prevalenţă va dura în iunie, iulie şi cred că şi în august. Acest test de prevalenţă se face în toate cele opt regiuni de dezvoltare, în fiecare judeţ, iar în fiecare judeţ pe nouă grupe de vârstă. În fiecare judeţ se vor selecta trei laboratoare pentru analize medicale. Aceste trei laboratoare nu trebuie să fie cele de boli infecţioase sau cele care ţin de pneumologie, unde avem o patologie pulmonară accentuată şi ne poate influenţa studiul. Eşantionul calculat, el diferă de la judeţ la judeţ în funcţie de densitate şi de numărul de populaţie, este de 29.019 de subiecţi.
La fiecare dintre aceste laboratoare se prezintă pacienţi care vin pentru recoltarea de analize pentru altă patologie, pentru patologie obişnuită sau pentru evaluare. În funcţie de densitatea populaţiei, 1 la 3, sau 1 din 5, serul rezidual, după lucrarea acestor analize, este preluat, cu acordul acelui pacient, explicând pentru ce se foloseşte acel ser rezidual. Dacă este de acord îl preluăm, ajunge la INSP unde este lucrat. Sunt nişte teste imunologice (…), care arată imunizarea”,
Același ministru a adăugat că ”testul va arăta procentul de populaţie imunizată pe grupe de vârstă, pe judeţe, pe regiuni şi la nivel naţional”.
De fapt, vom intra astfel în posesia unei hărți sinoptice privind ravagiilor pe care le-a produs pandemia de coronavirus, model Covid-19 sau a vinovăţiei acelor specialiști care au apreciat greșit schema de tratament sau chiar impactul real al virusului, mult prea exagerat în măsurile impuse de protecție. Ne-am lovit la un deget și ne-am pus în ghips întregul corp.
Un lucru bun, pe care ni-l arată această testare a poporului român, este surprins tot de Nelu Tătaru într-o concluzie ce nu poate fi ascunsă:
„Atunci vom observa câţi din populaţia României au trecut prin boală, sunt imunizaţi şi, în funcţie de acest rezultat, putem previziona şi pentru toamnă iarnă un viitor episod epidemic şi poate şi amploarea acestuia”.
Încă mai rămânem pe câmpul de luptă de unde vom continua transmisia.
ADI CRISTI