Un grup de acţiune anti-bullying, din care vor face parte maximum 10 membri şi care va avea rolul de prevenire, identificare şi soluţionare a acestor fapte comise între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, va fi înfiinţat în fiecare unitate de învăţământ, potrivit normelor metodologice de aplicare a Legii împotriva violenţei psihologice – bullying, care au fost publicate în Monitorul Oficial.
„Este datoria noastră, ca adulţi responsabili, să-i apărăm, să-i protejăm pe copiii noştri prin educaţie, prin exemple pozitive. De aceea, Legea anti-bullying, însoţită de normele de aplicare, trebuie văzută ca un pas important pentru asigurarea demnităţii tuturor copiilor din România”, a declarat ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, potrivit unui comunicat de presă al MEC transmis joi AGERPRES.
Între cei zece membri se vor regăsi directorul unităţii de învăţământ, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice – bullying, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor, un reprezentant al părinţilor, reprezentanţi ai autorităţii locale.
Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 221/2019 au fost elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi specialiştii cooptaţi în grupul de lucru de profil. Normele au fost aprobate prin ordin de ministru şi publicate în Monitorul Oficial din 10 iunie, intrând în vigoare odată cu publicarea acestuia.
Conform sursei citate, obiectivul este facilitarea creării unui climat sigur şi pozitiv în unitatea de învăţământ, bazat pe respectarea persoanei, nediscriminare, motivarea pentru învăţare şi asigurarea stării de bine a antepreşcolarului/preşcolarului/elevului în unitatea de învăţământ.
MEC adaugă că normele metodologice oferă un instrument de lucru pentru profesioniştii care lucrează cu antepreşcolarii/preşcolarii/elevii din sistemul educaţional, familiile copiilor, autorităţile responsabile cu protecţia copilului împotriva violenţei, inclusiv a violenţei psihologice – bullying şi cu furnizorii de servicii specializate pentru reabilitarea copiilor-victime, martori şi/sau copiilor cu un comportament agresiv.
Promovarea activităţilor de prevenire şi combatere a tuturor formelor de bullying şi cyberbullying în sistemul educaţional preuniversitar este un alt obiectiv urmărit, dublat de identificarea, semnalarea şi intervenţia în echipă multidisciplinară în aceste situaţii.
„Fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul ‘şcoală cu toleranţă zero la violenţă’. În plus, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, în perioada următoare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării va realiza Ghiduri de bune practici pe cicluri de învăţământ, privind modul de interacţiune şi de intervenţie în situaţiile de violenţă psihologică – bullying”, precizează MEC.
Implementarea planului anti-bullying, la nivelul fiecărei unităţi şcolare, presupune: activităţi de informare şi conştientizare asupra fenomenului pentru personalul şcolii, copii şi părinţi; măsuri de comunicare şi informare internă cu privire la procedurile de prevenire, identificare, raportare şi intervenţie a situaţiilor de bullying în spaţiul şcolar; proceduri de intervenţie în acest caz; responsabilizarea cadrelor didactice în scopul intervenţiei imediate.
De asemenea, implementarea planului presupune organizarea de concursuri, teatru forum ş.a., în scopul încurajării respectării valorilor şi misiunii declarate a şcolii, participarea la identificarea, medierea sau raportarea situaţiilor de bullying; atragerea părinţilor în participarea la dezbateri şi sesiuni de informare; activităţi de măsurare a impactului acţiunilor.
Pentru a face cunoscute modalităţile de intervenţie în cazul de bullying, începând cu anul şcolar 2020 – 2021, unităţile de învăţământ preuniversitar pot afişa infografice accesibile tuturor copiilor, cadrelor didactice, personalului auxiliar şi părinţilor. AGERPRES