Epidemiologul şef al Agenţiei de Sănătate Publică din Suedia, Anders Tegnell, a calificat drept “cumplite” şi evitabile decesele provocate de COVID-19

Epidemiologul şef al Agenţiei de Sănătate Publică din Suedia, Anders Tegnell, a calificat miercuri drept “cumplite” şi evitabile decesele provocate de COVID-19 în această ţară şi a deplâns numărul mare al morţilor din azilurile de bătrâni, relatează EFE.

Suedia, care a adoptat o strategie mai relaxată, a înregistrat 5.161 de decese, cu o rată de 50,3 de decese la 100.000 de locuitori, de cinci ori mai mare decât în Danemarca, de nouă ori mai mare decât în Finlanda şi de zece ori mai mare decât în Norvegia, dar inferioară ratelor din Spania, Italia, Belgia şi Marea Britanie.

“Cifrele morţilor în Suedia sunt teribile şi ar fi putut fi evitate. A fost cea mai gravă pandemie şi o întrebare nu îmi dă pace: Cum am fi putut face altfel?”, s-a întrebat Tegnell într-un program al postului naţional de radio.

Peste 90 % dintre decesele de COVID-19 din Suedia au fost înregistrate în rândul vârstnicilor de peste 70 de ani, dintre care jumătate erau internaţi în cămine de bătrâni, restul fiind bătrâni asistaţi la domiciliu. Tegnell a denunţat deficienţele din sistemul de îngrijire geriatrică, atât din punct de vedere material, cât şi al personalului, într-o aluzie directă la deciziile precedentului executiv din Suedia, alcătuit din politicieni de dreapta.

Spre deosebire de celelalte ţări nordice, Suedia nu a mizat pe izolarea populaţiei la domiciliu. Această ţară a lansat o serie de recomandări şi a impus unele interdicţii, dar a menţinut deschise barurile, restaurantele şi şcolile. “Suedia este una dintre puţinele ţări care au preferat o închidere treptată, restul ţărilor au închis totul deodată. Problema este că nu ştim care dintre măsuri au fost mai eficiente”, a precizat Anders Tegnell.

Suedia a adoptat de la început o strategie mai blândă decât marea parte a ţărilor europene, cu recomandări şi apeluri la responsabilitate individuală. Obiectivul a fost reducerea efectelor virusului şi protejarea grupurilor de risc, urmând “un model clasic” împotriva pandemiei, a explicat acelaşi epidemiolog suedez.

El a precizat însă că virusul este “impredictibil” şi că este greu de ştiut care dintre metode ar fi fost mai eficiente. Tegnell a ţinut totuşi să sublinieze că izolarea pe termen mediu sau lung poate avea consecinţe negative asupra sănătăţii populaţiei.

“Cred că încă nu avem un răspuns corect la ceea ce ar fi trebuit să facem. Există multe diferenţe între ţări, între cum sunt raportate decesele, între procentele populaţiei vârstnicilor sau în gestionarea serviciilor geriatrice. Să tragem concluzii pripite ar putea genera multe răspunsuri greşite”, a concluzionat Anders Tegnell. AGERPRES

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.