Adaptarea învăţământului la nevoile reale ale economiei

Importanţa şi adaptarea învăţământului la nevoile reale ale economiei a fost unul dintre principalele subiecte dezbătute în cadrul conferinţei „Pactul pentru muncă. Împreună reconstruim România”, eveniment organizat marţi, la Constanţa, de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) şi Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), cărora li s-a alăturat, de anul acesta, Confederaţia Patronală Concordia, ca partener strategic.

Deschiderea conferinţei organizate în aer liber, la Universitatea „Ovidius”, a fost făcută de premierul Ludovic Orban, prin Skype, el menţionând măsurile luate în această perioadă de pandemie de către Guvern pentru sprijinirea angajatorilor şi a angajaţilor şi subliniind importanţa „racordării sistemului de educaţie la cererile de pe piaţa muncii”.

„Este clar că lumea este într-o evoluţie foarte dinamică, în care dispar meserii şi apar meserii, în care există o mobilitate, o dinamică foarte mare pe piaţa muncii, care reclamă o adaptare a sistemului de educaţie la aceste evoluţii de pe piaţa muncii”, a spus Orban.

Iniţiatorul proiectului „Pactul pentru muncă”, preşedintele fondator la CONAF, Cristina Chiriac, a informat că dezbaterile din cadrul proiectului au demarat anul trecut, desfăşurându-se în marile centre universitare din ţară, precum Cluj-Napoca, Iaşi, Bucureşti, Timişoara, Braşov şi Constanţa.

„Ne dorim ca, la finalul acestor doi ani de dezbateri, concluziile şi soluţiile constatate să se concretizeze într-un acord – Memorandum of Understanding – agreat de participanţi, care să fie înaintat Guvernului României. Documentul va include principalele soluţii identificate de mediul antreprenorial pentru o piaţă a muncii flexibilă, eficientă şi competitivă, cu efecte benefice asupra întregii economii, precum şi asupra nivelului de trai al românilor”, a afirmat Cristina Chiriac.

Potrivit acesteia, o corelare a necesităţilor de pe piaţa muncii cu sistemul educaţional este primordială în elaborarea unei strategii eficiente a forţei de muncă din România.

„Noi am tot militat pentru echilibrarea şi regândirea sistemului educaţional în concordanţă cu necesităţile economiei româneşti. (…) Este o problemă reală, care a fost ignorată până acum şi pe care trebuie să o corectăm, problemă pe care o putem corecta doar împreună cu mediul guvernamental. (…) Acesta este rolul organizaţiilor patronale, să sesizeze derapajele inclusiv cele sociale, economice, politice şi împreună cu mediul guvernamental să încerce să găsească calea corectă de construcţie”, a declarat reprezentanta CONAF.

Ea a mai subliniat că, pe lângă problemele legate de piaţa muncii, ţara noastră se confruntă şi cu scăderea numărului şcolarilor.

„Pe lângă sutele de antreprenori cu care am dezbătut problemele legate de piaţa muncii, am conştientizat că România mai are câteva probleme şi anume: numărul şcolarilor din România, începând din anul 1990 şi până în prezent, a scăzut cu peste 1,5 milioane. Lucrul acesta denotă faptul că vorbim de o rată a natalităţii scăzută în România şi că aceasta ar trebui să fie o prioritate pentru orice guvern, pentru a reduce decalajul dintre generaţii. La fel cum milităm şi pentru decalajului dintre mediul urban şi cel rural şi, mai mult decât atât, între mediul universitar ş cel profesional. Este clar că avem nevoie de o strategie cel puţin pe termen mediu”, a mai spus Chiriac, precizând totodată că organizaţiile patronale militează pentru „introducerea orelor de antreprenoriat ca materie opţională încă din mediul şcolar gimnazial”.

Europarlamentarul Dragoş Pîslaru a spus într-o intervenţie prin Skype că în ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă sunt trei mari probleme: una calitativă, care ţine de competenţe şi de modul în care încercăm să ne adaptăm la viitorul pieţei muncii, o a doua legată de cantitate şi a treia referitoare la faptul că piaţa forţei de muncă nu este omogenă la nivel teritorial.

„Ceea ce se întâmplă la nivel european acum este o mare oportunitate pentru România. Pe zona teritorială avem pentru unele dintre zonele cele mai rămase în urmă fondul pentru tranziţie justă, unde România are o alocare de 4,4 miliarde şi o eligibilitate clară pentru crearea de noi locuri de muncă în domenii de activitate care să fie mai orientate în viitor. (…) Pe zona de cantitate, România are o ocazie extraordinară acum să folosească noua politică industrială pentru a reloca în România activităţi şi a prelungi lanţuri valorice la nivel european. (…) Pe partea de calitate, strategia europeană în noua agendă pentru competenţe propune Pactul pentru competenţă şi anume asta înseamnă că nu mai este o viziune care strict se concentrează pe procesul educaţional, să se pună această problemă a competenţei în prim planul societăţii”, a afirmat Pîslaru.

Din punctul de vedere al preşedintelui Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, noţiuni despre antreprenoriat ar trebui predate în sistemul de învăţământ încă de la grădiniţă.

Pe de altă parte, reprezentantul FPPG Peter Rudolf Zeilinger a spus că urmează o perioadă dificilă pentru România din punct de vedere economic, însă, există soluţii de luat în considerare.

„Toate analizele şi prognozele pentru următoarea perioadă nu sunt foarte optimiste. Prin urmare, trebuie luate măsuri urgente. Ritmul în care se va produce redresarea economică la nivel naţional se află în acest moment în mâinile decidenţilor politici. Guvernul a avut un rol important pe durata stării de urgenţă prin susţinerea şomajului tehnic, dar flexibilizarea pieţei muncii prin introducerea modelului german Kurzarbeit ar aduce avantaje deosebite atât la nivelul angajaţilor şi angajatorilor, cât şi în termeni de economii la bugetul de stat. Observăm modele foarte eficiente puse în practică de alte ţări ce ar putea fi preluate cu un deosebit succes şi în România, un alt exemplu îl reprezintă digitalizarea la nivelul instituţiilor, dar şi la nivelul industriei ce ar aduce beneficii semnificative tuturor”, a afirmat reprezentantul FPPG. AGERPRES