Mai mult de jumătate dintre analiştii CFA România estimează că impactul coronavirusului se va resimţi puternic până în primul trimestru al anului viitor iar deficitul bugetar anticipat pentru acest an este de 8,4%, potrivit unui comunicat al organizaţiei remis joi AGERPRES.
Valoarea medie a anticipaţiilor indică un declin al produsului intern brut de 4,4% pentru 2020 iar pentru rata şomajului această valoare este de 7,3%.
„Din luna aprilie a acestui an, în cadrul sondajului au fost adăugate şi patru întrebări suplimentare, iar rezultatele pentru luna iunie 2020 relevă: impactul economic al coronavirusului – cea mai mare parte a respondenţilor (53,3%) anticipează că acesta se va resimţi puternic până în trimestrul I al anului 2021; deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2020 – valoarea medie a anticipaţiilor este 8,4%; evoluţia, în termeni reali a PIB în anul 2020 – valoarea medie a anticipaţiilor este -4,4%; rata şomajului la finalul anului 2020 – valoarea medie a anticipaţiilor este 7,3%”, se precizează în comunicat.
Totodată, analiştii CFA România estimează o depreciere a leului în următoarele 12 luni iar valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9608.
Mai mult, peste 74% dintre participanţii la sondajul CFA România consideră preţurile proprietăţilor imobiliare din marile oraşe ca fiind supraevaluate.
„În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, peste 95% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,8991, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9608 (în condiţiile în care anticipaţiile individuale au variat între 4,8500 şi 5,1000). Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (iulie 2021/iulie 2020) a înregistrat o valoare medie de 2,33%. Este de remarcat faptul că peste 74% dintre participanţi (record istoric al sondajului) consideră preţurile proprietăţilor imobiliare din marile oraşe ca fiind supraevaluate”, se arată în comunicatul citat.
Pe de altă parte, în luna iunie 2020, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut faţă de luna anterioară cu 1,9 puncte până la valoarea de 34,1 puncte. Faţă de aceeaşi lună a anului anterior, indicatorul a scăzut cu 16,8 puncte.
Potrivit CFA România, această evoluţie a fost cauzată de componenta de anticipaţii a indicatorului.
Astfel, Indicatorul condiţiilor curente a crescut, faţă de luna anterioară, cu 2,7 puncte, până la valoarea de 22,1 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul condiţiilor curente a scăzut cu 38,4 puncte). Indicatorul anticipaţiilor a scăzut în luna iunie cu 4,2 puncte, până la valoarea de 40,1 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 5,9 puncte).
„La fel ca în ultimele 2 luni, şi în luna iunie se observă o majorare a abaterii medii pătratice a răspunsurilor la întrebările cantitative, în special pentru anticipaţiile privind cifrele macroeconomice pentru anul 2020, ceea ce arată o incertitudine ridicată în rândul participanţilor cu privire la evoluţia viitoare a parametrilor economici”, precizează sursa citată.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către Asociaţia CFA România în luna mai 2011 şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat Indicatorul include şi întrebări referitoare la evaluarea condiţiilor curente macroeconomice.
Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atât elemente specifice unui indicator de sentiment (încredere) care arată percepţia grupului de analişti din comunitatea CFA din România privind evoluţia pieţelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor şi riscurilor, cât şi un indicator fundamental de prognoză privind evoluţiile cursului de schimb, a ratelor dobânzilor şi inflaţiei.
Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente – referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii, anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.
Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.
Asociaţia CFA România este organizaţia profesioniştilor în investiţii din România, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFAÂŽ), calificare administrată de CFA Institute (USA). În prezent, CFA România are 250 de membri, deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFAÂŽ). AGERPRES