24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Cel mai mare spital de boli infecţioase din vestul ţării, „Victor Babeş” din Timişoara, unde în primul val al pandemiei COVID din acest an au fost vindecaţi peste 500 de bolnavi şi s-au putut redeschide secţiile pentru bolnavii cronici de dinaintea stării de urgenţă, a ajuns acum să aibă ocupate toate paturile destinate infectaţilor cu SARS-CoV-2, inclusiv terapia intensivă.
După relaxarea pandemică, aici au mai fost vindecaţi alţi aproape 100 de pacienţi COVID.
Medicii spitalelor COVID din Timişoara au declarat, pentru AGERPRES, că după tot efortul depus de către ei şi de întreaga comunitate în lupta cu coronavirus, în perioada martie-iunie, odată cu relaxarea şi cu vidul legislativ privind respectarea unor măsuri elementare de protejare de către populaţie, purtarea măştii şi păstrarea distanţei dintre persoane au readus situaţia în punctul zero, dar cu o severitate mai mare a bolii şi cu mai mulţi pacienţi tineri, care nu au şi alte patologii asociate.
Pentru cadrele medicale, acest nou tablou clinic devine stresant, medici, asistente şi infirmiere sunt epuizaţi, nu-şi pot lua decât câteva zile libere din concedii, cu condiţia să nu părăsească oraşul, întrucât pot fi rechemaţi în orice moment la lucru, dat fiind trendul crescător al îmbolnăvirilor. De la purtarea echipamentelor de protecţie, de la intrarea până la ieşirea din ture, au început să aibă dermatite pe corp şi sunt la un pas de hipoxie, în condiţii de saună, iar echipamentele de climatizare nu le pot folosi, temându-se ca virusul SARS-CoV-2 să nu se transmită şi pe această cale.
„Spitalul este plin. S-a mers prea repede pe relaxare, lumea nu a vrut să mai respecte regulile şi un număr foarte mare de persoane s-au îmbolnăvit. Suntem în situaţia în care Spitalul ‘Victor Babeş’ este plin, au intrat în funcţiune spitalele-suport, Spitalul CFR este plin, Clinica de Dermatologie a Spitalului Municipal (transformată în secţie suport-COVID pentru suspecţi şi cazuri uşoare, n.r.) este plină, a intrat în funcţiune şi secţia externă de infecţioase a Spitalului Militar pentru cazuri uşoare şi medii COVID”, afirmă, pentru AGERPRES, dr. Virgil Musta, membru al Comisiei Naţionale de Management Clinic şi Epidemiologic al COVID-19.
Potrivit medicului, după ce a primit recent o secţie externă mobilă dotată pentru ATI, Spitalul „Victor Babeş” montează în aceste zile şi un cămin cu capacitatea de 100 de locuri, în curtea proprie, care va funcţiona ca secţie externă a spitalului pentru cei care au forme uşoare de boală, dar nu au posibilitatea să se izoleze la domiciliu.
„Ne confruntăm cu o altă problemă: dacă până acum, lumea (suspecţi, asimptomatici sau cazuri uşoare din valul post-relaxare, n.r.) spunea că vrea să plece acasă (pentru izolare, n.r.), acum este speriată de cei care fac boala şi nu mai vrea să plece acasă şi blochează spitalul. Legea ne cere că dacă astfel de pacienţi nu se pot izola acasă, spitalul trebuie să-i pună pe o zonă de izolare sau într-un spital-suport. De aceea, am încercat să ne organizăm în acest sens. Este o problemă, pentru că a crescut foarte mult numărul de pacienţi depistaţi şi al cazurilor grave. Terapia Intensivă este plină, am primit recent o unitate mobilă ATI şi au început de săptămâna trecută să fie internaţi pacienţi şi aici, dar în curând va fi plină şi aceasta. În primul val, nu am avut şi cazuri de izolare, spitalul fiind doar pentru cazurile COVID confirmate”, a detaliat Virgil Musta.
În sprijinul terapiei intensive a Spitalului „Victor Babeş” din Timişoara s-au alăturat şi cei de la Spitalul Judeţean şi de la Municipal. La secţia externă de la căminul de izolare vor veni să ajute medici rezidenţi sau medici de alte specialităţi din alte spitale din oraş, care vor supraveghea pacienţii sub coordonarea specialiştilor infecţionişti de la „Victor Babeş”.
„Sunt şi semne de epuizare. Noi am considerat că anumiţi medici trebuie să intre în scurte concedii, pentru că altfel ne vom epuiza. Din păcate, lumea nu a înţeles că suntem şi noi oameni şi că avem şi noi nevoie de câteva zile de odihnă pe care tot mai puţini putem să le luăm. Am vindecat pacienţii (în primul val n.red.), iar acum o luăm de la capăt. Din punct de vedere psihologic, nu este prea bine pentru noi, pentru că am depus eforturi şi am văzut că la un moment dat toate eforturile erau ale comunităţii, care a făcut un sacrificiu, iar datorită unora care acum, intenţionat sau nu, nu vor să respecte recomandările, am ajuns să o luăm de la capăt, într-o situaţie mult mai dificilă şi mai gravă decât am fost la începutul pandemiei”, mărturiseşte dr. Virgil Musta.
Infecţionistul spune că la pacienţii din acest val al pandemiei COVID au mai apărut şi alte simptome faţă de cele ştiute la început, ca simptome respiratorii sau de viroză.
„La ora actuală, din cauza faptului că sunt foarte mulţi bolnavi, a crescut numărul celor care au forme medii şi severe, care necesită oxigen şi care chiar necesită internarea. Vârsta infectaţilor începe să scadă, pentru că sunt cei care nu respectă regula şi care îi îmbolnăvesc şi pe alţii. Bătrânii vin cu forme grave”, menţionează dr. Musta.
Pe de altă parte, dr. Virgil Musta spune că a dezvoltat în această perioadă, alături de o firmă de soft din Timişoara, un program ‘pandemic controler’, o platformă pe care dacă introduce datele pacienţilor, poate evalua foarte repede bolnavii şi să-i urmărească, să vadă în ce formă se încadrează şi ce tratament le poate administra. Foarte probabil, la acest program vor fi conectate toate aceste spitale COVID din oraş, pentru a putea fi controlate mai uşor cazurile.
Managerul Spitalului Judeţean Timişoara, Raul Pătraşcu, menţionează, pentru AGERPRES, că la explozia cazurilor de coronavirus a contribuit nu atât de mult relaxarea precoce, cât „vidul legislativ, care a dus la scăderea armelor cu care putem lupta cu această boală, anumite hotărâri legislative care au dus la o anumită concepţie a populaţiei, propagarea în spaţiul public a unor mesaje vădit false sau care să înşele publicul, care i-a dus pe oameni să nu ia tratamentul, să plece din spital, să refuze internarea, iar acei cetăţeni care erau pozitivi, simptomatici sau asimptomatici au dus la o transmitere comunitară pronunţată”.
Spitalul Judeţean Timişoara a fost primul din ţară care a creat circuite separate, cu filtre pentru cazurile COVID şi non-COVID, reuşind să ofere condiţii foarte bune pacienţilor suspecţi, pozitivi sau care s-au negativizat ulterior, dar şi bolnavilor cronici, însă legea nu mai permite acest lucru acum, pentru că asta ar presupune reducerea activităţii a două secţii.
Acum, toate cele 65 de paturi ale Secţiei ATI sunt ocupate, inclusiv de pacienţi cu patologii non-COVID din cinci judeţe.
„Suntem cu capacitatea la maxim, dar în acelaşi timp tratăm pacienţi suspecţi sau care se pozitivează ulterior, care au o patologie specifică pentru Spitalul Judeţean, în condiţii şi mai dificile pentru noi. Avem zona izolatoare pe fiecare secţie, a trebuit să creăm circuite şi personal separat pentru fiecare secţie, în funcţie de patologie şi mai avem o zonă tampon pe ATI. Dar aceasta duce la o oboseală cronică accentuată, până la extenuare, în rândul cadrelor medicale, medici, asistente, infirmiere, care de luni de zile lucrează în condiţii de stres maxim. Nu se plânge nimeni de munca multă, dar este stresul maxim, pentru că trebuie să fim atenţi la fiecare mişcare pe care o facem, la fiecare atingere, la fiecare echipare şi dezechipare (de la intrarea în spital până la ieşire n.red.), la fiecare interacţiune pe care o avem cu pacienţii. Este un stres prelungit care duce la epuizare a personalului medical, la fel ca şi în majoritatea spitalelor”, detaliază dr. Raul Pătraşcu.
El menţionează că potrivit noilor prevederi legislative, spitalul nu îşi mai poate permite să funcţioneze 100% pe ture, ca să poată roti personalul, să dea un timp de odihnă personalului şi să reducă şi mai mult riscul de contaminare, să îşi creeze din nou circuitele epidemiologice cu care a funcţionat în primul val, iar cadrele medicale nu sunt suficiente şi nici nu pot fi angajate.
Dr. Pătraşcu subliniază că niciun medic nu vrea compasiune, toţi au depus un jurământ, dar cere respectarea dreptului la viaţă şi la informare pentru pacienţi, în primul rând, pentru că altfel toată munca şi tot sacrificiul de până acum sunt zadarnice, din cauza unor mesaje aruncate iresponsabil în spaţiul public.
„Am încercat să dăm personalului cât de mult am putut din zilele de concediu, dar cu rugămintea de a nu pleca din localitate, pentru că am văzut că situaţia se înrăutăţeşte. Nu este nici normal şi nici uşor pentru ei, întrucât sunt permanent la dispoziţia spitalului. Au lucrat (în primul val, n.r.) în ture de câte patru ore, dar era inconfortabil să porţi echipamentul, mai ales că folosirea aerului condiţionat este restricţionată, pentru că nu se ştie, la nivel mondial, capacitatea completă de transmitere a virusului. Purtarea îndelungată a măştilor poate duce la hipoxia personalului, purtarea echipamentului complet, de la intrarea până la ieşirea din tură, lasă urme vizibile pe corp, majoritatea dintre noi am ajuns să avem dermatite de contact. Nimeni nu se plânge, nu vrem compasiunea nimănui, am depus un jurământ, dar suntem oameni şi cerem respectarea dreptului la viaţă şi la informare pentru pacienţi, în primul rând, pentru că riscăm ca toată munca şi tot sacrificiul nostru de până acum să fie anihilat din cauza unor mesaje aruncate iresponsabil în spaţiul public”, a explicat dr. Raul Pătraşcu.
Cu toate că Spitalul Judeţean Timişoara are cea mai mare capacitate de testare din vestul ţării, de peste 350 de teste pe zi, iar timpul de aşteptare este de maximum 48 de ore, după relaxare au fost cazuri în care pacienţii au refuzat şi testarea, nu doar să aştepte rezultatul final, şi au părăsit Unitatea de Primiri Urgenţe. Medicii nu au putut decât să notifice Direcţia de Sănătate Publică pentru a-i avea în evidenţă pe aceştia.
Săptămâna trecută, Spitalul Militar Clinic de Urgenţă „Dr. Victor Popescu” din Timişoara a deschis secţia externă COVID într-un spital de campanie cu peste 50 de locuri, amplasat pe stadionul CFR din municipiu, pentru forme uşoare ale infectărilor cu SARS-CoV-2.
În prezent, pe raza judeţului Timiş au fost declarate nouă focare de COVID, din care opt mai sunt active şi se află sub strictă supraveghere, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică Timiş. AGERPRES
