Casa Naţională de Asigurări de Sănătate asigură tratamente fără interferon pentru 17.500 de pacienţi adulţi cu hepatita C, indiferent de stadiul de fibroză şi ciroză compensate, în perioada februarie – iulie, 4.158 de bolnavi accesând acest tip de medicaţie.
Potrivit unui comunicat al CNAS transmis, vineri, AGERPRES, începând cu 1 iunie, există în derulare şi un contract de tip cost-volum-rezultat (C-V-R), în cadrul căruia pot beneficia de tratament pacienţii adulţi, fără ciroză hepatică sau cu ciroză hepatică compensată, care în urma tratamentelor anterioare cu medicamente cu acţiune antivirală directă nu au obţinut răspuns terapeutic. Contractul prevede tratamente pentru un număr de 300 de pacienţi eligibili, iar până la această dată au fost transmise de medicii curanţi şi confirmate în Platforma Informatică a Asigurărilor Sociale de Sănătate (PIAS) un număr de 61 de formulare specifice.
Tratamentul adulţilor este asigurat de medici din specialitatea gastroenterologie şi boli infecţioase aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări din 16 judeţe (Arad, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Bihor, Argeş, Vâlcea, Sibiu, Suceava, Mureş, Timiş) şi CAS AOPSNAJ.
Începând cu luna februarie, CNAS derulează un contract C-V-R prin care asigură tratamente fără interferon pentru un număr de 100 de copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 ani. Până la această dată tratamentul a fost accesat pentru şase tineri.
Pentru copii, tratamentul este asigurat de medici din specialitatea gastroenterologie pediatrică şi boli infecţioase aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate din 11 judeţe (Bucureşti, Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş) şi CAS AOPSNAJ.
CNAS precizează că, în contextul pandemiei de COVID-19, aplicarea măsurilor implementate pentru a asigura accesul pacienţilor eligibili cu hepatită C la tratamentele fără interferon au fost prelungite până la data de 30 septembrie.
Pentru pacienţii care au domiciliul într-unul din judeţele prin care se derulează contractele C-V-R, iniţierea tratamentului se efectuează de medicul gastroenterolog sau infecţionist (prima reţetă), iar prescrierea în continuare a medicamentelor se poate face de un medic în specialitatea medicină internă din ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile clinice sau de medicul de familie pe lista căruia este înscris pacientul, în baza scrisorii medicale şi a confirmării înregistrării formularului specific de prescriere, în vederea asigurării continuităţii tratamentului.
Pentru pacienţii care au domiciliul într-un judeţ în care nu se derulează contractele C-V-R, prescrierea se realizează doar de către medicul gastroenterolog sau infecţionist.
Evaluarea rezultatului medical pentru pacienţii al căror tratament a fost iniţiat începând cu 1 februarie 2020 se va realiza exclusiv de medicul curant al pacientului, informaţiile urmând a fi procesate în PIAS de casa de asigurări de sănătate prin care se derulează contractul C-V-R şi cu care se află în relaţii contractuale medicul curant.
De asemenea, pacienţii cu domiciliu în alt judeţ decât cel prin care se derulează contractul C-V-R şi pentru care a fost iniţiat tratamentul fără interferon au posibilitatea să ridice prescripţiile medicale din judeţul în care acesta domiciliază, în baza unei proceduri afişate pe site-ul CNAS.
„În această perioadă dificilă, numărul de iniţieri de tratamente a fost mai mic, în urma evaluării de către medicii specialişti a riscurilor şi beneficiilor pentru fiecare pacient în parte. Vom analiza şi vom decide modul în care va fi asigurat accesul la servicii şi tratamente în continuare pentru toate patologiile şi după data de 30 septembrie, pentru că încă ne confruntăm cu problemele create de pandemie. Măsurile implementate până acum sunt rezultatul consultărilor cu specialiştii şi cu asociaţiile de pacienţi, cu care vom colabora în continuare pentru elaborarea măsurilor pentru perioada de după 30 septembrie”, a declarat preşedintele CNAS, Adela Cojan, citată în comunicat.
Informaţiile necesare atât pentru pacienţi, cât şi pentru medicii curanţi referitoare la includerea în tratament a pacienţilor eligibili este afişat pe site-ul CNAS, se menţionează în comunicat. AGERPRES