Primăria propune realizarea unui pasaj subteran în centrul oraşului pentru fluidizarea traficului auto

Pentru decongestionarea traficului auto şi pietonal din centrul oraşului, autorităţile locale au în vedere realizarea în perioada următoare a două noi pasaje subterane, unul care ar urma să fie realizat pe strada Anastasie Panu, care să permită prelungirea paltformei pietonale de pe Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt până în faţa Palatului Culturii, şi un altul în zona străzii Mihail Sadoveanu, care ar urma să fluidizeze traficul auto pentru noul cartier construit în zonă, plus legătura iminentă pentru Zona Metropolitană Iaşi, spre Breazu. În ceea ce privește pasajul din zona Palatului Culturii, planul municipalității vizează crearea unui aliniament continuu de promenadă dinspre strada Lăpuşeanu, prin Piaţa Unirii, urmând bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, traversând strada Anastasie Panu şi având ca punct final Piaţa Palatului Culturii sau chiar Ansamblul Palas. Pentru aceasta se propune anularea intersecţiei semaforizate, inclusiv trecerea pentru pietoni de pe strada Anastasie Panu, la nivelul bulevardului Ştefan cel Mare şi Sfânt, şi mutarea traficului auto în subteran. De asemenea, se propune şi anularea căii duble de rulare a tramvaielor pe direcţia strada Anastasie Panu – strada Palat, între obiectivele de interes istoric şi turistic Casa Dosoftei şi Biserica Sf. Nicolae Domnesc, şi plasarea acesteia în subteran pe acelaşi aliniament cu benzile dedicate traficului auto, în cadrul aceluiaşi pasaj subteran. În acest sens, în vederea eliminării conflictului între cele două tipuri de funcţionalităţi specifice zonei, trafic rutier şi transport public, pe de o parte, şi pietonal, pe de altă parte, se va studia posibilitatea realizării unui pasaj subteran proiectat în curbă, cu dublă funcţionalitate: trafic auto cu două benzi pe sens, incluzând şi noua cale dublă de rulare pentru transportul public cu tramvaiul, cu rampa de intrare pe strada Anastasie Panu din dreptul Casei Dosoftei (înainte de trecerea pentru pietoni şi a intersecţiei semaforizate) şi cu rampă de ieşire pe strada Palat (după trecerea pentru pietoni). Viitorul pasaj subteran care va fi studiat se întinde pe o lungime de aproximativ 200 de metri. Studiul privind pasajul subteran va lua în calcul, printre altele, eliminarea locurilor de parcare şi, implicit, a traficului auto de pe esplanada Palatului Culturii, în contextul în care întreaga piaţă va fi reamenajată, precum şi extinderea Ansamblului Palas în zona străzii Sf. Andrei – bulevardului Regele Ferdinand I (Splai Bahlui – Mal Stâng).  În ceea ce privește pasajul din zona Rond Agronomie, dezvoltarea zonei rezidenţiale Breazu – Rediu, zonă care are acces spre oraș prin aleea Mihail Sadoveanu către bulevardul Carol I, a dus la o creştere a numărului de autoturisme în zonă. În acest caz se propune realizarea unui trafic auto continuu de tranzit între aleea Mihail Sadoveanu și bulevardul Carol I printr-o subtraversare a Rondului Agronomie. Astfel, se va studia posibilitatea realizării unui pasaj subteran proiectat rectiliniu cu funcţionalitate de trafic auto cu o bandă pe sens cu rampa de intrare pe aleea Mihail Sadoveanu, în dreptul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, şi cu rampă de ieşire pe bulevardul Carol I, în dreptul Bisericii Sf. Nicolae. Viitorul pasaj subteran se întinde pe o lungime de aproximativ 300 de metri. „Acest pasaj subteran ar mai rezolva o problemă de substanţă pentru învăţământul universitar ieşean, în sensul că ar putea uni cele două părţi ale platformei universitare a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, care are atât clădiri pentru cursuri, dar şi pentru cazarea studenţilor, şi pe dreapta şi pe stânga, lucru care, în final, ar face să rămână un singur spaţiu comun iar traficul rutier s-ar duce în subteran, rezolvând în acest fel problema aglomeraţiei în zona respectivă”, a declarat primarul Mihai Chirica, joi, într-o conferinţă de presă”. Pentru fiecare din cele două studii de fezabilitate, Primăria va aloca d ela bugetul local suma de 150.000 de lei. „Sperăm ca în cel mult şase luni să vedem primele soluţii, pe care să le transformăm apoi într-un proiect tehnic şi, mai departe, să-i putem găsi finanţare europeană pe componenta decongestionarea traficului”, a încheiat primarul Mihai Chirica. (E.M.)