A venit toamna. A venit din nou toamna. O toamnă încă modelată de vară, de urmele caniculei care ne-a dat de furcă, atâta timp cât, pe lângă masca, ajunsă să fie parte din noi, din respirația noastră, au mai apărut încă multe condiționări de care și Dumnezeu ar trebui să țină cont, nu numai populația, primarii sau guvernanții. Se poate spune că așa se întâmplă când ne jucăm cu focul, în timp ce nimeni nu mai scapă pe nimeni, după noi venind prăpădul. Lucrurile se desfășoară într-o dinamică accelerată. Intrăm dintr-o pacoste în alta, dintr-o surpriză neplăcută în alta, fără ca să mai avem timp de recapitulare și, mai ales, de tragerea necesarelor concluzii, venite chiar din necesara învățătură din greșelile asumate, recunoscute și aduse în discuție. Nu mai avem timp de o astfel de analiză aplicată. Suntem rostogoliți, dați de-a dura, gata oricând să primim lovitura fatală.
Ne pregătim de un nou început de școală. De această data este exclusă bucuria, pe care un astfel de moment încărcat cu o puternică emoție, de trecere de la joacă la responsabilitatea procesului educaţional. Nu vor mai fi întâlnirile din careul școlilor, nu vor mai fi auzite discursurile profesorilor, elevilor, părinților. Trebuie să ne asumăm această împietrire, această robotizare, această lipsă de empatie, devenind, fără salvare în cele din urmă, din ce în ce mai inumani, mai nepăsători.
Clasa politică se apropie de examenul cel mai greu, acela prin care vor da măsura ipocriziei, a imposturii, a nesimțirii, a lipsei de neuroni, într-un final, a prostiei. Grija extremă a guvernaților nu mai este nici începutul școlii, nici salvarea țării din pandemiei, ci pregătirea alegerilor locale. Din nou alegerile au furat startul în luna septembrie, așa cum l-au furat alegerile anticipate, în lunile ianuarie-februarie 2020. Avem în continuare peste o mie două sute de îmbolnăviri zilnice, peste 30 de morți/zi, la ATI sunt peste 400 de bolnavi aflați într-o stare foarte gravă. În același timp ne bâlbâim fundamental în momentul în care trebuie să decidem când și cum vom începe școala. Până la copii. Dacă poporul nu a reacționat când a fost biciuit de nesimțirile lui Ludovic Orban, lăsându-se astfel în tăcere maltratat, cu tot felul de aberații care mai de care mai sinistre, de genul amenzilor sugerate de minţile cretine sau a restricțiilor imposibil de explicat, cred că se apropie momentul în care mămăliga va exploda din nou în România, mai ales că rana care va fi deschisă ține deja de singura valoare reală a românului, copilul, Viitorul copiilor – pentru care românii au acceptat să se sacrifice încă din perioada sacrificiului legalizat și impus de Ceaușescu, în vremea în care exista înțelegerea ”Ne sacrificăm noi pentru viitorul copiilor noștri!”
Și, iată-ne, în situația acestui nou început. Copiii vor trebui din start să-și uite inocența, să devină cât mai serioși, cât mai responsabili, mici soldați cu mișcări precise, cu o listă a interdicțiilor lui nu e voie învățată și aplicată, fără nici un comentariu, fără nici o împotrivire.
Elevii nu vor mai avea acces la socializare, vor fi distanțați la un metru unul de celălalt, vor sta cu măștile pe figură și vor fi în număr minim în clasa de 10-15 elevi. Pauzele vor fi mai scurte cu 5 minute, astfel încât, elevului nu este rezervată o destindere, o recreere, ci mai ales va fi împiedicat să-și consume pauza alergând.
Părinții sunt din ce în ce mai furioși, din ce în ce mai agresivi față de un astfel de viitor, pregătiți să iasă în stradă pe 19 septembrie, cu o săptămână înaintea alegerilor locale. De această data acest protest se anunță a fi nimicitor pentru guvernanți. Când rănești interesele părinților este sinonim cu situația de a te afla în fața urșilor răniți aflați lângă puii lor.
Tensiunea străzilor țării va fi din ce în ce mai mare în această toamnă electorală. Specialiștii, chiar dacă nu sunt auziți, ei încearcă să propună fel de fel de soluții, care ar veni să se suprapună peste realitățile zilei. Astfel, în problema începutului de Nou An școlar, medical Adrian Marinescu a explicat faptul ca o întârziere cu două săptămâni a începerii anului școlar cu prezență fizică în școli este o idee bună, fiind o perioadă tampon de incubare pentru cei care au venit din concedii și ar putea fi infectați cu coronavirus. „Nu avem o luna septembrie liniştită aşa cum ne-am fi dorit, avem o transmitere accelerata. Masurile care ar trebui luate la nivel de şcoală de multe ori rămân in plan teoretic si multe scoli nu pot sa le puna in practica: igiena, distanţare, lucrurile astea din păcate daca nu se fac in practica, exista un risc sa apăra focare. Până la urmă cele două săptămâni înseamnă o perioada tampon pentru cei care au venit din concedii, o perioada de incubaţie. Dar asta nu înseamnă ca la 1 octombrie lucrurile vor sta mai bine. Nu ştim cate infectări vor fi la 1 octombrie la cat de imprevizibil merg lucrurile. Scoală ar trebui sa fie un mediu controlat unde aceste masuri sa poate fi monitorizate, sunt nişte reguli clare. Va fi greu pentru dascăli. Daca numărul de elevi ar fi mai mic, o distanţare mult mai clara, chiar si in pauza ar putea fi monitorizaţi. Lucrurile astea se pot face, nu exista o garanţie, mai ales pentru cei mici, dar alta varianta nu avem.
In pauza, atunci când vin in contact, riscul e categoric mare, mai ales un contact prelungit. In pauze ar putea sa fie un număr mai mic de elevi, sa fie cumva împărţite, sa stea in aer liber când vremea e frumoasa. Daca sunt scoli care nu pot sa aplice masurile, ar trebui sa se aplice un program hibrid.
E important sa păstram masurile, iar in primul moment in care un profesor sau un elev are simptomatologie, acesta sa se izoleze.
Situaţia e imprevizibila, dar părerea mea e ca daca lucrurile sunt echilibrate, nu ar trebui sa fie infectat, sa crească foarte mult numărul strict pentru ca începe şcoala nu ar trebui sa se întâmple.”, a explicat medicul.
Suntem la dispoziția bâlbâielilor. Peste o săptămână începe școala. Dumnezeu cu mila și Orban cu lipsa de reacție. Coreea de Sud, Germania, Franța, Israel, sunt țări în care au început școala și care au fost nevoiți să le închidă, după escaladarea noilor îmbolnăviri.
ADI CRISTI