Zaruri zidite

 

Am ajuns la trup îngenunchiat

cum mai ajunge

Coasa tăind la firul vieții

fără îngrămădire, străfulgerată

 

Ca un fulger

lumina prin sânge se întoarce!

 

Am ajuns al doilea pe când unul eram

decapitat

dar întinerit la tălpile prin care

drumul aleargă…

 

Sunt mai viu

decât am fost înainte de  moarte

am uitat să te zidesc

în zarurile aruncate

sunt mai  mult pentru toți

decât am fost pentru tine

 

pe tâmplă numerele bat

în sus și în jos

șoptindu-ți

mersul călare și mersul pe jos

în palmă norocul se zbate

cu o față spre tine

cu o față spre moarte…

 

ADI CRISTI