Zece baraje de mici dimensiuni, avizate favorabil de comisia specială din cadrul ABA Prut-Bârlad

Comisia teritorialǎ de avizare a documentaţiilor de evaluare a stǎrii de siguranţǎ în exploatare a barajelor de categorie C şi D pentru ZONA MOLDOVA s-a întrunit în zilele de 17 şi 18 septembrie în videoconferință, ocazie cu care au fost supuse analizei 30 de documentaţii tehnice de expertiză pentru evaluarea stării de siguranță în exploatare. Cu o singură excepţie, pentru clarificarea unor aspecte tehnice, toate lucrările au fost avizate, informează într-un comunicat Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Prut-Bârlad. Comisia teritorialǎ de avizare a documentaţiilor de evaluare a stǎrii de siguranţǎ în exploatare a barajelor de categorie C şi D pentru ZONA MOLDOVA are ca scop avizarea documentaţiilor de expertiză la iazurile de decantare, depozite de deșeuri și mici baraje aflate în toate etapele de realizare şi de exploatare a acestora: proiectare, execuţie, exploatare, postutilizare, conservare sau dezafectare, de pe raza administrativǎ a Administraţiei Bazinale de Apă Prut – Bârlad și a Administraţiei Bazinale de Apă Siret. La şedinţele de avizare, organizate online au participat membrii comisiei de avizare stabiliți prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1349/03.07.2020. În Registrul Național al Barajelor din România (REBAR) sunt inventariate 618 de lucrări pentru zona aferentă Comisiei Teritoriale de avizare Moldova (baraje de retenție, iazuri de decantare, depozite de deșeuri, lucrări hidrotehnice speciale) aflate sub incidența legislaţiei specifice domeniului siguranţei barajelor. În ședințele comisiei, de la înființarea din 2004 până în prezent, au fost analizate 392 documentații de evaluare a stării de siguranță în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanță C și D, ceea ce reprezintă un procentaj de 63,4 % lucrări autorizate. În cazul micilor baraje, dintr-un total de 618 obiective, 36,6% sunt încă, neautorizate. Obiectivele neautorizate sunt deţinute, de regulă, de societăţi aflate în insolvenţă, diferite alte entităţi comerciale private (societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale etc.) şi au termen de conformare permanent. O situație deosebită se înregistrează în cazul autorităților locale, cu dificultăți în asigurarea resurselor financiare și umane necesare administrării în siguranță a acestor baraje. Situaţia autorizării se ameliorează de la an la an, astfel că procentul barajelor neautorizate scade semnificativ. „Este un fapt îmbucurător că la şedinţa de avizare din 17-18 septembrie 2020 au fost autorizate pentru prima oară zece baraje de mici dimensiuni. Ca urmare a acţiunilor de verificare şi control în teren a acumulărilor din categoriile de importanţă C şi D, efectuate prin echipele inspecţiilor bazinale şi teritoriale a apelor, s-au desprins unele aspecte de natură tehnică şi juridică referitoare la aceste acumulări, printre care se pot aminti următoarele: unele acumulări sunt golite, fără luciu de apă şi sunt chiar parţial dezafectate sau degradate, lipsa fondurilor necesare finalizării unor lucrări de reabilitare, întreţinere, reparaţii, a construcţiilor hidrotehnice din cadrul obiectivelor verificate, dar şi pentru elaborarea documentaţiilor tehnice necesare obţinerii autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă”, declară Andreea Poenaru, purtător de cuvânt al ABA Prut-Bârlad. Specialiştii Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor şi ai Administraţiei Naţionale “Apele Române” urmăresc în permanenţă starea tehnică şi funcţională a tuturor barajelor din ţara noastră indiferent de deţinător, pentru a fi asigurate atât folosinţele cât şi starea de siguranţă a acestor obiective, în contextul creşterii frecvenţei fenomenelor hidrometeorologice extreme, posibil efect al schimbărilor climatice. Pe lângă viiturile din ce în ce mai frecvente, care trebuie atenuate şi/sau tranzitate în siguranţă prin amenajările hidrotehnice, se remarcă şi perioadele frecvente de secetă, pt. care rezervele de apă oferite de acumulările artificiale reprezintă, uneori, unica măsură de asigurare a resursei de apă pt. populaţie. (E.M.)