ÎN VEȘNICIE SĂ NE RĂMÂI

Prea Cuvioasa Parascheva a fost arestată la domiciliu. Chiar dacă acest lucru poate fi imputat doar unui judecător. Mișelia a fost înfăptuită de omul politic, cel care în democrație are această neobrăzare de a se crede mai mare decât Prea Fericitul, mai mare decât Dumnezeu, murdărind cu noroi tot ceea ce se spune că este sfânt și neprihănit.
Astăzi este ziua Sfintei, ocrotitoarea Moldovei, ziua în care mântuirea a ieșit în stradă, de una singură, fără ca să mai ceară voie legiuitorului să facă acest pas care, trebuie să recunoaştem că ne calcă pe aortă, dându-ne lockdown!
Iașul ajunge din nou să fie centrul de interes al timpului prezent, timp în care se prepară viitorul imediat al țării, la foc crescut, astfel încât să se știe peste munți și văi, că Iașul este punctul din care se dă semnalul strigat: Înainte! – sau cel folosit pe câmpul de luptă: ”Cu Dumnezeu, Înainte!
Ceea ce nu știe sau nu vrea să țină minte Conducătorul este tocmai această nesimțire crasă datorită căreia totul se închide, totul încremenește în spatele lacătelor puse pe uși, semnalizând acest inevitabil Stop Cardiac al economiei pe verticală și pe orizontală, astfel având deja făcut semnul crucii, deci recunoaștem indubitabil că suntem numai buni de înmormântat în numele Covid-19, deci fără copârșeu deschis, fără autopsie, fără alai prea mare sau deloc.
Iașul are darul de a fi continuatorul marilor momente istorice ale țării, inițiatorul decisivelor momente române, de la 1848, 1859, 1989, oferind țării o șansă în viitor. Din Iași au pornit schimbările decisive. Din inima creștinătății a apărut Mitropolitul Dosoftei, pentru ca mai apoi Vasile Lupu să reuşească, în cele din urmă, să o aducă pe Prea Cuvioasa Parascheva acolo unde îi este locul, la Iași, chiar dacă locul ei de naștere se apropie mai mult de Constatinopol.
Prea Cuvioasa Sfântă Parascheva s-a născut la sfârșitul secolului X, în satul Epivat, Tracia, nu departe de Constantinopol, din părinți bogați și binecredincioși. Ziua ei de pomenire este 14 octombrie, care a fost data decesului său, în secolul al XI-lea.
În anul 1641, în data de 13 iunie, moaștele sale au fost aduse la Iași de către domnul Vasile Lupu și așezate în ctitoria sa, Biserica Sfinții Trei Ierarhi. Aducerea moaștelor la Iași a fost un gest de recunoștință din partea patriarhului Constantinopolului de atunci, Partenie I, și a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice.
Prima mențiune în limba română despre Cuvioasa Parascheva de la Iași apare în „Cartea românească de învățătură a Mitropolitului Varlaam al Moldovei”, apărută la Iași în 1643.
Începând din anul 1889, moaștele sale au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași.
Această istorie, de aproape patru secole, face din evenimentul descris în debutul acestui editorial, un fapt insignifiant, mărunt, greu de generalizat, când privim în urmă celor aproape patru sute de pelerinaje la racla Prea Cuvioasei Sfânta Paraschiva, ceea ce ne face să adunăm, și gesturile de binefacere pe care Sfânta le-a întors drept credincioșilor, în semn de răsplată și de confirmare a puterii de netăgăduit a Sfintei, inspirată din Puterea dumnezeiască a Tatălui, Fiului și Sfântului Duh.
La Iași, Sfânta Parascheva este interzisă străinilor. La ea are acces doar ieșenii, fără ca aceștia să fi avut o astfel de absurdă pretenție.
Nici Poliția sau Jandarmeria nu înțeleg în amănunt cum vine chestia cu arătatul buletinului la intrare în Mitropolie, pentru a-și declina nu neapărat identitatea, cât mai ales domiciliul, astfel încât să existe rigoare în a lăsa doar ieșenii să meargă până în apropierea raclei, în care se află moaștele Sfintei, considerate a fi binefăcătoare, la îndemâna credincioșilor.
Dar, nici pentru ieșeni nu este valabilă, în anul acesta nefast 2020, facerea unei minuni sau a minunilor de serviciu, uzuale, atât timp cât atingerea moaștelor este interzisă! Nu puneți mâna pe Sfântă! Nu pentru că ar mușca, nu pentru că nu suportă nici ea covidul, ci pur și simplu pentru a nu infesta ”pe următorul la rând”.
Iașul pregătește ceva, și de această data, pentru întreaga țară. O nouă atitudine de a scoate săgeata sau pumnalul din spate!
De Prea Cuvioasa Sfântă Parascheva se bucură (sau ar trebui să se bucure) cel puțin întreaga Moldovă, cu atât mai mult cu cât astăzi este Hramul Catedralei Mitropolitane din Iași. Ar trebui să se cinstească un pahar de vin, să se mănânce o saramală și cu asta basta! În Veșnicie să ne rămâi, Prea Cuvioasă Sfântă Parascheva!
ADI CRISTI