Orban: Pogromul antievreiesc din ianuarie 1941 reprezintă „o dezlănţuire de furie şi cruzime”

Pogromul antievreiesc din ianuarie 1941 reprezintă „o dezlănţuire de furie şi cruzime” fără precedent din istoria României şi nu trebuie îngăduit niciunei forţe sau mişcări politice să ne împingă din nou „pe panta iresponsabilităţii şi intoleranţei”, a declarat, joi, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, lider al PNL.

„Rememorăm în aceste zile unul dintre cele mai funeste şi ruşinoase episoade ale istoriei României din secolul XX – rebeliunea legionară şi cortegiul de crime şi fărădelegi cărora acum 80 de ani le-au căzut victimă, în primul rând, evreii din Bucureştii acelor vremuri întunecate. Rebeliunea legionară, care a marcat zilele de 21- 23 ianuarie 1941, finalul sângeros al împărţirii puterii între Garda de fier şi generalul Ion Antonescu a făcut, din păcate, din comunitatea evreilor bucureşteni o ţintă predilectă. Aceasta a căzut atunci victimă unei dezlănţuiri de furie şi de cruzime fără precedent în istoria Capitalei României”, a afirmat Orban, cu prilejul comemorării a 80 de ani de la Pogromul antievreiesc de la Bucureşti din ianuarie 1941, eveniment organizat online de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER).

El a amintit că peste 1.100 de locuinţe şi magazine evreieşti au fost atunci jefuite, şase temple şi sinagogi devastate şi pângărite, case incendiate, familii rămase pe drumuri, „dar, mai presus de toate, sute de evrei arestaţi şi torturaţi, dintre care cel puţin 120 ucişi cu o sălbăticie a cărei amintire ne face să ne cutremurăm”.

„Acest moment tragic, produs al fascismului şi antisemitismului, nu a reprezentat din nefericire decât o prefigurare a marilor masacre care vor urma în acelaşi an şi în anii care au urmat: Pogromul din iunie 1941 de la Iaşi, cu mii de victime, uciderile în masă şi deportarea evreilor dintre Prut şi Nistru, genocidul practicat în Transnistria de regimul Antonescu. Deşi nu este decât unul dintre momentele însângerate pe harta crimelor în masă cu caracter antisemit din perioada 1940 – 1944, Pogromul de la Bucureşti rămâne cu un caracter de simbol funest şi el nu marchează doar o nouă etapă sângeroasă a antisemitismului ca politică de stat, în era regimurilor de extremă dreaptă inaugurată de dictatura regală din 1938. Pogromul de la Bucureşti înseamnă şi o bornă pe calea alunecării societăţii româneşti spre un faliment moral care a îngăduit ca populaţia evreiască să devină ţinta persecuţiilor sistematice, a excluziunii, violenţelor şi umilinţelor cotidiene, iar în ultimă instanţă a genocidului”, a arătat Orban.

Potrivit acestuia, Pogromul de la Bucureşti reprezintă, totodată, „lecţia amară a unei istorii care, deşi se îndepărtează de noi, nu trebuie sub nicio formă uitată”.

„Dimpotrivă, avem datoria de a păstra şi de a transmite amintirea vie a acestui tragic episod, deoarece el reprezintă un avertisment venit din trecut, a cărui importanţă o măsurăm astăzi şi mai bine, vedem ce ravagii politice şi morale provoacă intoleranţa, rasismul, xenofobia, ura, răspândirea în masă, cu viteza pe care o asigură internetul, a urii alimentate de ignoranţă, frustrări şi resentimente. Pogromul de acum 80 de ani de la Bucureşti este emblematic pentru violenţa criminală la care poate conduce radicalizarea politică derivată din naţionalism excesiv şi xenofobie. Democraţia, toleranţa, solidaritatea sunt valori ameninţate astăzi chiar şi în ţări cu tradiţie şi experienţă democratică îndelungată. Să ne amintim aşadar de tragicul ianuarie 1941 din Capitala României, pentru a nu îngădui în societatea noastră niciunei forţe politice, niciunei mişcări, niciunui demon al trecutului să ne împingă din nou pe panta iresponsabilităţii şi intoleranţei”, a transmis preşedintele Camerei Deputaţilor. AGERPRES