CUM SĂ DESCHIDEM GURA, CUM SĂ ROSTIM CUVINTE

În timp ce în SUA s-a lămurit cine este președintele, la noi în România încă nu se știe precis cine sunt prietenii liberalilor și cine sunt dușmanii acestora, mai ales din interiroul PNL.

Prim vicepreședintele PNL Rareș Bogdan a agitat apele în partid după ce a cerut demisia președintelui partidului, Ludovic Orban. Bogdan susținea că Orban nu trebuia să demisioneze din fruntea Guvernului, ci a partidului.

„Regret că a doua zi dimineața, după alegerile parlamentare, nu am ieșit cu Robert Sighiartău, cu Florin și ceilalți să cerem demisia președintelui PNL pentru că a dus partidul la pierderea alegerilor. El nu avea de ce să demisioneze din poziția de prim-ministru, trebuia să-și dea demisia din poziția de președinte de partid. E primul președinte de partid din ultimii 30 de ani, care a pierdut alegerile și care a rămas în funcție, ceea ce este anormal. Și puteam să ne dăm noi ca exemplu demisia ca să-l obligăm și pe el. Nu am făcut asta, tot așa, ca să nu destabilizăm partidul înaintea negocierilor de formare a coaliției. Dar în momentul în care un premier și un președinte de partid îți obține în locul în care candidează 21%, atât a luat PNL la București, e o problemă și ea trebuie rezolvată. Partidul ăsta trebuie să aibă viitor, nu numai trecut și prezent”, spunea Rareș Bogdan. Conform unor surse reacția prim vicepreședintelui PNL a fost provocată de faptul că acesta nu a primit, în momentul negocierilor pentru noul Guvern, nici funcția de ministru de Interne, nici pe cea de ministru al Apărării, ambele dorite de acesta. Potrivit acelorași surse, Rareș Bogdan a avut aviz negativ de la Servicii.

Ulterior, Rareș Bogdan revenit asupra declarației și a precizat că s-a referit la o demisie care ar fi trebuit să aibă loc după alegeri, și nu acum când, spune liberalul, „este tardiv”.

„S-a scos din interviu doar faptul că liderul partidului ar trebui să plece, eu am spus că ar fi trebuit după alegerile pierdute. Acum e tardiv, acum ne pregătim de congres”, a explicat Rareș Bogdan.

Pentru că nimic nu se poate termina fără o lecție practică, cu tot cu temă pentru acasă, trebuie să nu pierdem  din comentariu reacția prim ministrului Florin Cîțu la o întâlnire față în față cu primarii de municipii și cheltuielile lor zburătoare pentru administrarea vaccinurilor.

Despre neînțelegerile cu primarii, cu Asociația Municipiilor, în legătură cu banii pentru bugetele locale, premierul spune că a trecut OUG și că „nu a fost nicio ceartă cu primarii, mai ales că președinte al Asociației este un coleg de partid”.

Primarii au vorbit la Palatul Victoria despre cheltuielile cu pandemia și au stabili că acestea vor fi returnate de Guvern iar mecanismul finanțării a fost stabilit într-o viitoare Ordonanță de Guvern. Administraţiile locale au cheltuit anul trecut 240 de milioane de euro pentru măsurile legate de pandemie şi au primit de la Guvern 40 de milioane de euro, astfel că restul va fi rambursat anul acesta din fonduri europene, conform celor discutate cu premierul Florin Cîţu. „Elaborarea unui act normativ care răspunde solicitărilor noastre, de a asigura predictibilitatea returnării cheltuielilor pe care administraţiile locale le fac cu plata personalului şi legate de amenajarea centrelor de vaccinare. Un lucru pe care la început nu l-am avut reglementat, acum acest lucru este în ordonanţa de urgenţă”, a anunțat Emil Boc, marți.

„Am avut o discuţie astăzi (marți – n.red.) foarte buna cu Asociația Municipiilor, ieri cu consiliile județene, nu numai legata de centrele de vaccinare”, a declarat Florin Cîțu despre întâlnirea pe tema bugetului de la Palatul Victoria.

„E vorba de finanțarea bugetelor locale în 2021, pentru că în ultimii ani s-a tot schimbat formula de alocare a resurselor către municipii, orașe, comune și reședințe de județe. Da, e adevărat că sunt sumele 100% din venituri, se întorc la autoritățile locale. Mai sunt și sume de reechilibrări.

Am avut mai multe discuții și despre modul in care eu văd că au crescut cheltuielile de personal, sporuri etc și ce soluții să avem în perioada următoare, pentru că mi se pare că multe din aceste costuri au fost crescute fără să aibă nicio legătură cu veniturile proprii ale autorităților locale.

Noi am asigurat că acești bani pe care-i iau din venituri vor ajunge la autoritățile locale, vom transparentiza modul in care ajung aceşti bani acolo.

Dar, pentru cealaltă parte, am primit asigurări că se va face reformă atât la consiliile județene, cât și la unitățile administrativ-teritoriale”, a anunțat premierul.

Reamintim că primarii din Asociație au contestat la sfârșitul anului trecut OUG de modificare a Codului administrativ pentru că nu au fost consultați pe finanțarea administrației locale. Președintele AMR, Emil Boc, primar al Cluj-Napoca, spunea pe 29 decembrie că nu se pot pune pe același plan orașele mari cu cele mici, care depind de finanțarea de la stat.

Primarii din Asociația Municipiilor i-au mai cerut marți premierului să poată decidă ei cui dau banii pentru asistența socială.  Ei au mai cerut ca Guvernul să suporte integral costurile pentru indemnizațiile sociale și ca edilii să aibă dreptul de a decide cui se acordă aceste indemnizații. Emil Boc a anunțat, după întâlnirea de la Guvern, soluția în privința asistenței sociale: „Am solicitat ca 100% din aceste cheltuieli cu asistența socială să fie de la bugetul de stat, s-a convenit ca 90% să vină de la administrația de stat, 10% de la administrația locală, și cu implicarea administrațiilor locale în comisiile care decid aceste drepturi de asistență socială, pentru că noi doar plătim, dar nu avem niciun fel de cuvânt de spus în conferirea acestor drepturi, pentru a fi sigur că primesc doar aceia care trebuie asistență socială, nu alții care nu ar trebui să beneficieze de drepturi”. Despre burse și transportul public, Emil Boc a anunțat că premierul i-a asigurat că vor fi în Legea Bugetului de Stat banii pentru burse, la Ministerul Educației. S-a mai stabilit și pregătirea unei legi a zonelor metropolitane care să intre în Parlament.

Șeful Executivului a mai vorbit însă și despre reforma care trebuie făcută în primării și consilii județene și despre mărirea artificială a salariilor fără să se facă reformă.

„Am găsit foarte multă apetit pentru reformă. Daca un primar, un președinte de CJ vrea sa facă investigaţii, are nişte resurse pe care poate le tine blocate printr-un număr foarte mare de angajaţi sau sporuri, pe care, prin reformă, noi ne asiguram ca primeşte banii de la buget, cei 100% din venituri. Dar ei pot sa şi-i realoce cum vor ei. Si atunci exista apetit de reforma naturala daca vor sa facă investiţii. Cei care vor sa facă investigaţii, vor face și reformă, cei care nu vor să facă investiții, nu vor face nici reformă, și cetățenii vor vedea acest lucru”, a mai spus Florin Cîțu. Florin Cîțu spune că a avut o dispută cu prefecții în legătură cu centrele de vaccinare, care trebuie să fie în total 930: „330 trebuiau să fie gata săptămâna aceasta, ținta este 930 de centre la care vom ajunge”.

„Aici am avut o disputa, o discuţie cu pretenţii, eu nu vad lucrurile chiar aşa de complicate. Centrele nu sunt… nu construim spitale. Construim, avem locuri unde oamenii vin și se vaccinează, stau 15 minute, sunt monitorizat si apoi pleacă acasă. Am văzut campanii de vaccinare in foarte multe tari, deci nu trebuie sa reinventam. Acum s-a clarificat prin această OUG. S-a clarificat mecanismul prin care banii cheltuiţi de autoritățile locale pentru centrele de vaccinare vor fi detectaţi de la bugetul de stat. In momentul in care a fost transparentizat si s-a văzut clar mecanismul, folosit si în perioada de carantină, lucrurile s-au liniștit”, a explicat Cîțu.”

Ceea ce s-a discutat nu seamănă a război, ci mai ales a neînțelegeri datorate în primul rând riscului de comunicare dezastruoasă. Vai de mama noastră care a încercat să ne învețe cum să deschidem gura și cum să rostim cuvinte.

ADI CRISTI