Deputatul PNL Gigel Știrbu a anunțat marți depunerea unei inițiative legislative care vizează restricționarea posibilității de a vota la alegerile locale și parlamentare a românilor cu viză de flotant.

Astfel, potrivit proiectului anunțat de deputatul liberal, persoanele care și-au stabilit reședința într-o localitate cu mai puțin de un an înaintea alegerilor, nu vor putea vota decât acolo unde au domiciliul, adică în localitatea din care au plecat.

Știrbu susține că prin această măsură s-ar stopa turismul electoral.

De asemenea, Gigel Știrbu vizează și modificarea actului normativ privind evidența, reședința și domiciliul persoanelor, în sensul obligării celor cu viză de flotant să meargă la poliție din trei în trei luni pentru a confirma că locuiesc la adresa respectivă, dar și să declare pe proprie răspundere că stau în respectiva locație mai mult de 15 zile pe lună.

Nu în ultimul rând, proprietarul unei locuințe nu va putea permite la mai mult de două persoane să își stabilească reședința acolo.

Modificările propuse de Gigel Știrbu: 

  • la legea alegerilor locale (115/2015):
    • După alineatul (4) al articolului 18 se introduce un nou alineat, alin. (4l) cu următorul cuprins
      • „(4) Persoanele care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală de mai puțin de un an de zile înaintea datei scrutinului își vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care își au domiciliul. În acest caz, cetățenii vor vota pe lista suplimentară.”
  • la legea alegerilor parlamentare (208/2015):
    • După alineatul (5) al articolului 83 se introduce un nou alineat, alin. (6) cu următorul cuprins:
      • ”Art 83-(6) Persoanele care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală de mai puțin de un an de zile înaintea datei scrutinului își vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care își au domiciliul. În acest caz, cetățenii vor vota pe lista suplimentară.”
  • la actul normativ privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români (OUG 97/2005):
    • La articolul 31, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
      • ”Art. 31. (2)Menţiunea privind stabilirea reşedinţei se acordă pentru perioada solicitată, care nu poate fi mai mare de un an, şi are valabilitate pe timpul cât persoana locuieşte în mod efectiv la adresa declarată ca reşedinţă. Trimestrial, persoana care a solicitat acordarea reședinței este obligată să reconfirme adresa declarată ca reşedinţă, printr-o declarație pe proprie răspundere care poate fi dată în faţa lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, a poliţistului de siguranţă publică, a notarului public ori a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi menţiuni privind stabilirea reşedinţei.”
    • La articolul 32, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
      • Art.32. – (1) Pentru înscrierea reședinței solicitantul va completa cererea pentru stabilirea reședinței, pe care o va depune împreună cu actul său de identitate și cu o declarație pe proprie răspundere prin care declară că locuiește în respectiva locație mai mult de 15 zile pe lună.”
    • După alineatul (1) al articolului 32 se introduce un nou alineat, alin. (1l) cu următorul cuprins:
      • ”Art.32. – (11La înscrierea reședinței găzduitorul, persoană fizică sau persoană juridică, va completa o declarație pe proprie răspundere că la respectiva adresă nu au reședința mai mult de două persoane care nu aparțin aceleiași familii.Dacă la adresa respectivă sunt înscrise cel puţin 2 menţiuni de reşedinţă valabile se va proceda la informarea structurii locale a poliţiei naţionale, în vederea efectuării verificărilor în teren, din care să rezulte dacă solicitanţii locuiesc efectiv la adresa declarată

Cum își motivează Gigel Știrbu inițiativa legislativă: prevenirea ”turismului electoral” și a „distorsionării” rezultatului alegerilor

”În urma unei analize făcute pe 200 de localități unde s-a observat o migrație suspectă la alegerile locale din anii 2016 si 2020, ocazie cu care s-a constatat că numărul de vize de flotant a fost de 20.000, evident, aproape toate emise în preajma alegerilor, în timp ce în anii fără alegeri, numărul maxim de vize de flotant care au fost emise în aceste 200 de localități pe care le-am studiat a fost de 2.000, adică de 10 ori mai puțin. Concret, a fost obținută viza de flotant doar pentru a-l vota pe primar. Sunt oameni care îşi fac viză de flotant cu 3, 4, 5 zile înainte, o săptămână sau cu o lună înainte de ziua alegerilor, Apoi, își exercită dreptul constituțional de a vota acolo, iar patru ani de zile nu mai calcă prin acea localitate”, a scris deputatul liberal în expunerea de motive a inițiativei.