Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, dr. Valeriu Gheorghiţă, a declarat, marţi, că vaccinul AstraZeneca protejează într-o proporţie „foarte mare” faţă de formele severe de boală, în contextul în care studiile efectuate de această companie nu au relevat astfel de cazuri sau internări la pacienţii imunizaţi.
„Acest tip de vaccin, ca şi celelalte, a primit autorizare de punere pe piaţă de la Agenţia Europeană a Medicamentului, ceea ce înseamnă faptul că a făcut dovada profilului de siguranţă, de calitate şi de eficacitate. În ceea ce priveşte protecţia oferită de vaccin, din punct de vedere practic, în studiile derulate de compania AstraZeneca nu au fost înregistrate cazuri de forme severe de boală sau de internări la pacienţii vaccinaţi, ceea ce înseamnă că acest vaccin ne protejează într-o proporţie foarte mare faţă de formele severe de boală, nu ajungem să ne internăm. Din acest punct de vedere, trebuie să interpretăm corect această rată de eficacitate. Practic, atât timp cât, la nivel individual, eu nu ajung să fac o formă severă de boală, nu ajung să mă internez la spital, este un lucru cât se poate de important din punct de vedere al riscului individual”, a explicat preşedintele CNCAV, într-o conferinţă de presă.
El a fost întrebat cu privire la informaţiile conform cărora autorităţile din Africa de Sud au decis să nu mai folosească acest tip de vaccin având o eficacitate de 60%.
„Vă reamintesc că rata de eficacitate a vaccinului antigripal este între 40 şi 60%, chiar sunt anumite tulpini gripale pentru care eficacitatea este de 20%, şi acesta este un motiv pentru care în fiecare an totuşi ne vaccinăm antigripal, pentru că ne fereşte de a face forme grave, cu complicaţii, în cazul gripei sezoniere. Este acelaşi principiu şi în cazul vaccinului de la AstraZeneca”, a adăugat Valeriu Gheorghiţă.
El a precizat că, potrivit protocolului de studiu pentru AstraZeneca, acest vaccin scade cu circa 67% rata de transmiterea a noului coronavirus.
„Este un lucru extrem de important faptul că avem date care ne certifică o scădere cu 67% a riscului de a transmite această infecţie, practic, de a face infecţia asimptomatică. Mai mult decât atât, această rată de eficacitate de 60% a fost evaluată în baza datelor disponibile, la care Agenţia Europeană a Medicamentului a eliberat autorizarea condiţionată de punere pe piaţă, însă în momentul acesta există un preprint în jurnalul ‘Lancet’ în care rata de eficacitate este între 70 şi 80%, fiind aproape de 80% la persoanele la care rapelul a fost administrat după intervalul de opt săptămâni. Deci, din acest punct de vedere, rata de eficacitate este suficientă pentru a recomanda cât se poate de ferm acest tip de vaccin pentru categoria populaţională la care este recomandat în momentul de faţă, 18 – 55 de ani”, a spus preşedintele CNCAV.
Valeriu Gheorghiţă a menţionat că limitarea acestui vaccin la grupa de vârstă 18 – 55 de ani este motivată de faptul că, până în prezent, nu au fost suficiente persoane înrolate în studiile clinice pentru a se proba rata de eficacitate.
Preşedintele CNCAV a subliniat importanţa creşterii ratei de vaccinare anti-COVID-19.
„Cred că este important ca în perioada următoare să creştem rata de vaccinare, să creştem nivelul de acoperire vaccinală, pentru că doar în acest fel putem să reducem circulaţia virusului şi să scădem riscul de emergenţă a noii tulpini virale, cu mutaţii, care, pe lângă faptul că le pot creşte contagiozitatea, anumite mutaţii pot să fie asociate cu o virulenţă mai crescută, iar altele pot să fie mutaţii care scapă de la protecţia vaccinului. Or, din acest punct de vedere, cred şi recomandăm cu responsabilitate cât se poate de mare accelerarea campaniei de vaccinare nu doar în România, ci în toate ţările, având în vedere că este singura modalitate prin care putem să reducem riscul de emergenţă a noii tulpini virale mutante”, a afirmat Valeriu Gheorghiţă. AGERPRES