Belarusian opposition leader Svetlana Tikhanovskaya during an interview with the media in Helsinki, Finland on March 1, 2021. Opposition leader Tikhanovskaya is on a four-day official visit to Finland. During her visit Tikhanovskaya will meet with Finnish President Mr. Sauli Niinist?, Prime Minister Sanna Marin and Foreign Minister Pekka Haavisto. LEHTIKUVA / HEIKKI SAUKKOMAA - FINLAND OUT. NO THIRD PARTY SALES.

Belarus i-a cerut Lituaniei să o extrădeze pe Svetlana Tihanovskaia

Republica Belarus a anunţat vineri că i-a cerut Lituaniei să o extrădeze pe lidera opoziţiei belaruse Svetlana Tihanovskaia, urmărită în ţara sa pentru rolul său în mişcarea de contestare post-electorală în 2020, informează AFP.

“Parchetul general al Belarus i-a cerut Parchetului general al Lituaniei să o extrădeze pe Svetlana Tihanovskaia pentru ca ea să poată fi urmărită pentru infracţiuni împotriva ordinii şi securităţii publice”, informează Parchetul belarus într-un comunicat, care precizează că acţionează în conformitate cu un acord bilateral de asistenţă juridică din 1992.

Regimul preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko reprimă de anul trecut o mişcare de contestare istorică generată de realegerea lui controversată, în august.

Contracandidată a lui Lukaşenko în alegerile prezidenţiale, Tihanovskaia, lideră a opoziţiei belaruse, a fost constrânsă să se refugieze în Lituania imediat după scrutin, după ce a fost ameninţată, spune ea, de serviciile de securitate belaruse.

Autorităţile belaruse o acuză că a organizat anul trecut “revolte în masă”, referindu-se astfel la mişcarea de manifestaţii.

Tihanovskaia este de asemenea urmărită în justiţie din toamna lui 2020 pentru “apeluri la acţiuni ce aduc atingere securităţii naţionale”, infracţiune pasibilă de o pedeapsă de trei până la cinci ani de închisoare.

Anchetatorii au publicat marţi o înregistrare video, afirmând că aceasta o arată pe Svetlana Tihanovskaia discutând planuri prin care să preia controlul asupra unor clădiri guvernamentale din Gomel, al doilea oraş ca mărime din Belarus, după alegerile prezidenţiale din august.

Opozanta a insistat mereu asupra caracterului paşnic al manifestaţiilor şi a denunţat recurgerea la forţă şi represaliile orchestrate de autorităţi.

Confruntat cu manifestaţii la care au participat zeci de mii de persoane, regimul belarus a înăbuşit puţin câte puţin mişcarea de contestare prin arestări în masă marcate de violenţe ale poliţiei, în timp ce principalii opozanţi au fost plasaţi în detenţie sau forţaţi să se refugieze din ţară.

Reprimarea mişcării de contestare în Belarus a fost condamnată de ţările occidentale, UE şi SUA adoptând sancţiuni împotriva unor persoane din cercul apropiat al preşedintelui belarus, care, susţinut de Moscova, a rămas surd la aceste presiuni. AGERPRES