LUPTA CONTINUĂ

Suntem asigurați, prin autoritatea Președintelui Republicii, Excelența Sa Klaus Werner Iohannis, că vom avea un Paște liniștit, așa cum am avut un Crăciun liniștit și un An Nou la fel de liniștit. Nu am cum să-l contrazic pe Președinte, chiar și numai pentru că nu am dimensiunea termenului ”liniștit”. Ceea ce îmi amintesc se referă la suita criminală de amenzi date celor care au încercat să aibă într-adevăr un Crăciun liniștit, în sensul de Crăciun normal, atâta timp cât, nu putem să nu ținem minte că nu am fost lăsați să petrecem, în cel mai simplu înțeles a verbului. Am fost izolați și urmăriți precum mai sunt astăzi cei care ignoră nu numai purtatul măștii, cât mai ales distanțarea fizică, dar și toate restricțiile greu de explicat, greu de cuantificat contribuția fiecăreia la iminentul apel la un lockdown.
Curioasă începe să fie promisiunea prezidențială prin care se încearcă să fim asigurați că vom avea un Paște normal, ușor de ținut minte, cu două luni înaintea evenimentului religios. Cum reuşeşte să facă Klaus Werner Iohannis acest exercițiu de prestidigitație? Să scoată din sac bila câștigătoare, prin care Paștele Catolic, dar și cel Ortodox să se bucure de acea libertate necesară participării la Slujba de Înviere?
Într-adevăr, putem vorbi fără păcat de o minune dumnezeiască! Oare așa să fie? Vorbim despre minunea care ne întrece imaginația de oameni normali cu frică de Dumnezeu? Sau pur și simplu să fie doar o ”probă de microfon”, o ieșire din normalitate atât de necesară reactualizării imaginii afectate de un an și câteva zile de pandemie fără frontiere.
România, nu putem uita, trăiește coșmarul prelungirii sine die a stării de urgență, definind infinitul ca fiind o perioadă constant multiplicată cu gestul repetitiv a restricțiilor datorate mai mult prevenţiei decât a tratamentului. Ne ferim prin fenta, pe care credem că am învățat-o destul de bine, astfel încât să evităm impactul cu noul coronavirus COVID-19. Există păreri avizate prin care se acreditează ideea că nu poți să învingi ocolind dușmanul, chiar dacă sunt multe exemple de astfel de victorii fără pierderi de vieți umane sau pierderi materiale.
În realitatea imediată întâlnim o tensiune greu de ignorat, tensiune care aduce în prim planul zilei imagini ale unei relaxări inexplicabile sau explicabile doar prin prisma protestelor. Poate de aceea oamenii s-au săturat să aștepte soluția minune și ies acum în stradă din ce în ce mai mulți pentru a-și auzi glasul în acest concert al punctelor de vedere față de inexplicabilele măsuri pe care guvernanții sunt deciși să le ia.
La întrebarea din ce în ce mai mult rămasă fără răspuns: ”De ce să stăm închiși în casă după ora 22 până la ora 5 dimineață?” a răspuns cândva Raed Arafat, când s-a luat măsura restricției de mișcare după ora 23, prin care doctorul explica nedumeriților că ora aceasta era apogeul aglomerației în cluburile de noapte (sic!)
O astfel de explicație te lasă fără subiect, mai ales că o altă interdicție închidea localurile și cluburile la aceeași oră. Asemenea unor vajnici pompieri, în timp ce tinerii stăteau în continuare pe terase sau în parcuri, după ora închiderilor forțate continuându-și petrecerea. Și uite așa, după principiile pompierilor, te duci cu tulumba acolo de unde iese foc, onor specialiștii au atacat la mantinelă și această slăbiciune, astfel încât, au interzis prezența în afara domiciliului a tuturor persoanelor din țară, de la orașe, comune și sate.
Într-o lume în care REGLEMENTAREA devine pe zi ce trece coloana vertebrală a ordinii, noi încă suntem dominați de inspirație, de acea acțiune subordonată mai mult întâmplării decât analizei bazată pe studiu solid și greu de combătut.
Se simte în aer o pâclă, din ce în ce mai groasă, ce face imposibilă descifrarea siluetelor celor care țin cu totdinadinsul să atace în numele științei, dar și a pazei bune care te face să treci primejdia grea”.
Avem sau nu avem speranța că pandemia aceasta în timp nu va depăși gripa spaniolă din 1918 și până în 1920. Această pandemie a trimis pe lumea cealaltă 100 de milioane de victime în cele două valuri înregistrate.
Noul coronavirus Covid-19 a intrat deja în al treilea val, cu o jertfă de vieți omenești care nu a depășit un milion de victime. Și, lupta continuă!
ADI CRISTI