24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
„Salvator Mundi”, considerat cel mai scump tablou din lume, după ce a fost achiziţionat cu 450 de milioane de dolari de prinţul saudit Mohammed bin Salman, provine cel mai probabil din atelierul lui Leonardo da Vinci, însă nu ar fi fost realizat de maestrul renascentist, potrivit unui documentar TV care va fi difuzat în curând în Franţa, informează AFP.
Acelaşi film dezvăluie că autorităţile din Paris ar fi respins condiţiile cerute de autorităţile de la Riad pentru a prezenta această pictură în cadrul expoziţiei dedicate lui Leonardo da Vinci la Muzeul Luvru din 2019.
Antoine Vitkine, regizorul documentarului „The Savior For Sale”, care va fi difuzat pe 12 aprilie de postul de televiziune France 5, a realizat o anchetă despre acest tablou, restaurat în Statele Unite după ce a fost cumpărat în 2005 în stare proastă pentru 1.175 de dolari de un comerciant de artă newyorkez. Lucrarea a fost atribuită lui Leonardo da Vinci de mai mulţi experţi britanici, vândută apoi unui oligarh rus, care a decis în cele din urmă să o vândă.
Sursa foto: Antoine Vitkine / Twitter
Tabloul a fost pus în vânzare în noiembrie 2017 la o licitaţie de artă contemporană, fiind prezentat în catalogul acesteia drept o lucrare în întregime pictată de Leonardo da Vinci.
Deşi autorităţile saudite nu au confirmat niciodată că Mohammed bin Salman este proprietarul „ultimului Da Vinci”, mai multe informaţii concordante indică faptul că prinţul saudit l-ar fi achiziţionat ascunzându-se în spatele mai multor intermediari. Secretul din spatele posesorului picturii are legătură şi cu tematica lucrării, care reprezintă un portret al lui Hristos. Iconografia profeţilor nu este bine văzută în ţările islamice.
Prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, care vrea să dea dovadă de o anumită modernitate şi deschidere culturală în sânul familiei regale saudite, are ambiţia de a construi muzee, mai ales în situl antic Al-Ula. Potrivit noului documentar TV, deţinerea unui tablou pictat de Leonardo da Vinci ar putea să reprezinte pentru prinţul saudit un punct de plecare pentru alcătuirea unei colecţii prestigioase, pe care Arabia Saudită nu o deţine deocamdată.
În timp ce mai mulţi experţi puneau sub semnul întrebării autenticitatea lucrării, spunând că aceasta a fost parţial realizată de ucenicii lui Leonardo da Vinci, în aprilie 2018, prinţul Mohammed bin Salman a fost primit în Franţa de preşedintele Emmanuel Macron. Potrivit unei surse din administraţia franceză, citată în documentar, tabloul „Salvator Mundi” a făcut parte din agenda discuţiilor purtate de cei doi oficiali.
Foto: (c) BANDAR ALJALOUD HANDOUT / EPA
Saudiţii au cerut Franţei să facă o expertiză a tabloului. Muzeul Luvru găzduieşte C2RMF, un laborator dedicat analizării şi certificării operelor de artă. „Salvator Mundi” ar fi petrecut în acel laborator trei săptămâni.
Expertiza ar fi demonstrat, conform aceleiaşi surse, că „Leonardo da Vinci doar a contribuit la acest tablou”. Reprezentanţii Muzeului Luvru i-ar fi informat pe saudiţi.
Mohammed bin Salman voia să împrumute acest tablou Muzeului Luvru pentru marea expoziţie dedicată lui Leonardo da Vinci la sfârşitul anului 2019. „Cererea lui era foarte clară: să expună ‘Salvator Mundi’ alături de ‘Mona Lisa’ şi să îl prezinte ca pe un Da Vinci 100%. Expunerea lui în aceste condiţii ale saudiţilor ar fi însemnat ‘albirea’ unei lucrări de 450 de milioane de dolari”, a precizat aceeaşi sursă.
Potrivit documentarului, ministrul francez de Externe şi cel al Culturii , Jean-Yves Le Drian şi Frank Riester, ar fi fost „interesaţi de toate proiectele propuse de către saudiţi” în materie de deschidere culturală şi turistică a ţării lor.
„La sfârşitul lui septembrie, Macron a tranşat: a decis să nu dea curs cererii lui Mohammed bin Salman”. În ultimul moment, prinţul saudit ar fi refuzat să împrumute tabloul în alte condiţii decât cele propuse de el.
„Antoine Vitkine a contactat Muzeul Luvru, dar noi nu am dorit să răspundem întrebărilor sale, pentru că tabloul nu a fost împrumutat în cadrul retrospectivei dedicate lui Leonardo da Vinci”, au explicat miercuri reprezentanţii Muzeului Luvru, după ce au fost contactaţi de AFP.
Documentarul reprezintă o acuzaţie bine documentată împotriva unei pieţe a artei în care lucrările sunt considerate produse speculative şi în cadrul căreia intermediarii încasează comisioane exorbitante. AGERPRES
