Ispita de noapte

 

 

Ai picioare frumoase

şi lungi,

cât poţi scoate omul din fire

 

şi şoldurile-ţi sunt mişcătoare

ca valurile

ce mi se sparg de privire

 

sânii tăi faţa-mi cuprind

pălmuindu-mi-o cu obrăznicie

cu aceeaşi obrăznicie cu care-ţi vorbeam

despre rostogolirea care ne-nvie

 

ai ochii mai mari decât Mediterana

poţi să priveşti două mări deodată

fără  să-ţi rămână în afară

vreun catarg de corabie scufundată

 

atât de ispititoare sunt buzele tale,

încât se spune că ele au inventat naufragiul

iar schiorii pot face slalom

pe gâtul tău coborâtor ca o vale

 

eşti frumoasă, noapte plină de stele,

dar nu mai frumoasă

decât noaptea iubitei ce m-a pus la galere.

 

ADI CRISTI