Jianu: PNRR reprezintă şansa pentru dezvoltarea economică a României

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) reprezintă şansa pentru dezvoltarea economică a României, consideră 83% dintre cei 2.500 de întreprinzători care au răspuns la un chestionar, a afirmat, joi, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor mici şi Mijlocii (CNIPMMR).

„Am realizat o cercetare cu privire la ceea ce înseamnă PNRR-ul pentru IMM-uri. Pentru 83% dintre respondenţii chestionarului nostru, PNRR-ul reprezintă şansa pentru dezvoltarea economică a României. Deci, pentru 83% dintre cei 2.500 de întreprinzători care ne-au răspuns. Aceştia ne-au spus şi care sunt nevoile IMM-urilor în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Începem cu granturi pentru IMM-uri, pentru că avem nevoie atât de granturi, dar şi de instrumente financiare, avem nevoie de susţinerea start-up-urilor”, a menţionat Florin Jianu, într-o videoconferinţă despre PNRR.

În opinia sa, România are nevoie de programe specifice pentru agricultură şi pentru diverse sectoare de activitate, de reforme profunde ale societăţii româneşti.

„Noi am trimis patru fişe în cadrul acestui PNRR şi ne-am raportat la două reforme pe care le aşteptăm. În primul rând, numărul de IMM-uri raportat la o mie de locuitori. Suntem la sub jumătate din media europeană. Deci, trebuie să creştem acest număr. În acest sens, am venit cu o reformă pe care noi am început-o cu partenerii BCR – ‘Romania Tech Nation'”, a subliniat preşedintele CNIPMMR.

Florin Jianu a mai vorbit despre slaba bancabilitate a IMM-urilor româneşti, aspect menţionat în raportul Comisiei Europene.

„Această bancabilitate am început să o rezolvăm prin programe precum IMM Invest, dar nu prea este îndeajuns. Cei care erau bancabili au cam luat împrumuturi cu dobândă subvenţionată şi sunt prezenţi în IMM Invest. Ce facem să îi trecem şi pe ceilalţi?”, a întrebat Jianu.

În opinia acestuia, o soluţie ar fi aceea de a face un upgrade la Programul IMM Invest, adică de „a combina împrumutul cu dobândă subvenţionată cu grantul, iar grantul ajută pe cei care nu sunt bancabili să intre într-un astfel de program, în această categorie a IMM-urilor bancabile.”

„Eu o să mă lupt foarte tare ca Fondul Naţional de Garantare a creditelor pentru IMM-uri să fie instituţia prin care fondurile se vor derula. Fondul de Garantare a dovedit în aceasta perioadă că este un partener solid. De asemenea, reforma pe care o susţinem este aceea a existenţei unui Fond Naţional de Investiţii, un fond naţional cu capital de risc, tocmai pentru a ajuta la modernizarea ecosistemului de finanţare, dar şi la creştea gradului de capitalizare, nu îndatorarea IMM-urilor româneşti. O altă reformă este aceea a dialogului social”, a adăugat Florin Jianu.

El a explicat că acest lucru presupune proiecte majore şi profunde care pregătesc, de exemplu, predictibilitatea salariului minim pe economie.

„Banii nu ajung la partenerii sociali pentru întărirea capacităţii administrative, nu înseamnă asta, ci înseamnă proiecte majore şi profunde care pregătesc, de exemplu, predictibilitatea salariului minim pe economie, pregătesc ceea ce înseamnă standardele profesionale. Ori, aici, vorbim de mii de standarde profesionale care nu mai sunt updatate, care sunt apanajul partenerilor sociali şi care nu au fondurile necesare pentru a le moderniza”, a precizat preşedintele CNIPMMR.

Potrivit lui Jianu, o cercetare cu privire la PNRR-urile depuse până în prezent la Comisia Europeană arată că fiecare ţară se concentrează pe punctele forte ale economiei pe care o reprezintă.

„Noi am realizat o cercetare cu privire la toate PNRR-urile depuse până în acest moment şi am găsit nişte lucruri extrem de interesante. Am văzut că Germania îşi doreşte digitalizarea întregii educaţii şi leagă creşterile viitoare salariale ale profesorilor de cunoştinţele lor în domeniul digital. De altfel, Germania are trei reforme majore. Îşi doreşte să digitalizeze întreaga producţie, îşi doreşte să finanţeze proiecte din domeniul cercetării-dezvoltării, în domeniul industrial şi îşi doreşte să finanţeze clusterele de inovare. 30% în mod obligatoriu din aceste aceste fonduri merg către întreprinderile mici şi mijlocii. Am mai sesizat un lucru: faptul că fiecare ţară care a depus deja PNRR-ul se concentrează pe punctele forte ale economiei pe care o reprezintă, pe valoarea adăugată pe care o aduce la nivelul Uniunii Europene şi adaugă aceste componente de digitalizare şi mediu reformelor pe care oricum le aveau în plan să le realizeze”, a adăugat Florin Jianu.

În opinia lui, se repetă o greşeală făcută de-a lungul timpului.

„Aşteptăm modernizarea de la instituţiile statului. Or, ele niciodată nu vor realiza modernizarea din interior. Şi acum s-a pornit exact la fel: s-au aşteptat reforme profunde din interior. Şi noi suntem nişte parteneri sociali neglijaţi pentru că dacă vrem modernizare trebuie să ne uităm la stakeholderi care împing lucrurile înainte, care sunt conectaţi la reformele profunde, care se uită în alte părţi şi care creează acel echilibru. Noi suntem obligaţi să realizăm o modernizare pe repede înainte”, a mai spus preşedintele CNIPMMR.

Consiliul Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR) a organizat, joi, evenimentul online „vorbIMM despre PNRR”. AGERPRES