Nouă reforme majore care vor fi incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă

România a ajuns la un acord cu oficialii Comisiei Europene privind nouă reforme majore care vor fi incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în urma discuţiilor de la Bruxelles dintre cele două părţi, se menţionează într-un comunicat remis joi de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

Premierul Florin Cîţu şi ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, au avut săptămâna aceasta întâlniri la Bruxelles cu oficiali ai Comisiei Europene, inclusiv cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.MIPE.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene enumeră reformele majore care vor fi incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă: „reforma pensiilor – o reformă majoră care va asigura un nivel adecvat pentru cei cu venituri mici şi de asemenea sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu şi lung; reforme în politica fiscală – adoptarea de măsuri pentru a creşte veniturile la buget din impozite, optimizarea cheltuielilor şi pentru a asigura aplicarea cadrului fiscal; companiile cu capital de stat – revizuirea cadrului legislativ pentru aceste companii pentru a îmbunătăţi guvernanţa corporativă şi pentru a asigura respectarea strictă a acestor reguli, monitorizare centralizată eficientă şi control cu accent pe performanţă; salarizarea în administraţia publică – revizuirea sistemului pentru a evita eventuale creşteri bruşte ale cheltuielilor cu salariile; Banca Naţională de Dezvoltare – crearea şi operaţionalizarea acestei bănci.”

Alte patru reforme majore menţionate de MIPE sunt „administraţie publică – un nou sistem pentru a accede în funcţiile publice şi un sistem îmbunătăţit de promovare, inclusiv pentru funcţii de management; justiţie – modificarea legilor justiţiei şi consolidarea cadrului anti-corupţie; transport fără emisii de carbon – introducerea principiilor taxării verzi, un nou sistem de taxare pentru drumuri, promovarea transportului cu emisii zero; energie regenerabilă – promovarea eliminării treptate a cărbunelui din mixul energetic şi creşterea contribuţiei din energii regenerabile, sprijin pentru producţia de hidrogen şi baterii şi o reformă a pieţei de energie electrică.”

Alte reforme sectoriale care vor fi finanţate prin PNRR sunt venitul minim de incluziune, prevenţie şi îngrijire medicală primară, creşterea ratelor de reciclare, dialog social sporit, îmbunătăţirea guvernanţei locale, cadru îmbunătăţit al achiziţiilor publice, notează Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

În ceea ce priveşte sprijinul pentru mediul de afaceri prin PNRR, acesta se va ridica la aproximativ 2,2 miliarde de euro, potrivit MIPE. Acest sprijin va fi acordat prin instrumentele financiare cu intermediari instituţii financiare (BEI, FEI şi foarte probabil şi BERD, astfel: garanţii de portofoliu pentru solvabilitate, acţiune climatică şi eficienţă energetică – circa 550 milioane euro pentru IMM-uri şi mid-caps; instrument de capital de risc pentru IMM-uri – circa 500 milioane euro pentru IMM-uri şi mid-caps; Fond de Fonduri pentru digitalizare, acţiune climatică şi alte domenii de interes – circa 300 milioane euro pentru întreprinderi mari.

Pe lângă instrumentele intermediate de BEI, FEI şi BERD, vor mai exista diverse scheme de granturi în cadrul diferitelor componente: digitalizarea IMM-urilor – fonduri nerambursabile, schemă administrată de MIPE – circa 200 milioane euro; o măsură de sprijin pentru listarea la bursă a companiilor româneşti: circa 35 milioane euro, implementată de MIPE, cu sprijinul Bursei de Valori Bucureşti; diverse scheme de sprijin pentru stimularea competitivităţii, cu accent pe inovare şi crearea de tehnologie digitală: circa 200 milioane euro, implementată de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării; diverse scheme de sprijin pentru promovarea de energii regenerabile: circa 200 milioane euro (suma este în negociere la acest moment), implementată de Ministerul Energiei; diverse scheme de sprijin pentru investiţii semnificative, în special în zona de inovare şi noi tehnologii aplicate în zona de producţie: circa 200 milioane euro, implementată de Ministerul Finanţelor.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene precizează că investiţiile în Educaţie vor fi de 3,7 miliarde de euro, cu următoarele rezultate aşteptate: 10.000 de laboratoare, 2.000 de microbuze „verzi” achiziţionate, peste 80.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, 50 de unităţi de învăţământ nou construite.

De asemenea, MIPE notează că pentru Sănătate vor fi alocate 2,5 miliarde de euro, cu următoarele rezultate aşteptate: construcţia şi/sau dotarea a 200 de centre comunitare; 3.000 de cabinete de medicină de familie; 100 de cabinete de planificare familială.

Potrivit Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, alte componente din PNRR, aflate în fază avansată de negociere, sunt: împăduriri, combaterea tăierilor ilegale de păduri şi biodiversitate – 1,4 miliarde euro; transport – 8,5 miliarde euro; Fondul pentru Valul renovării – 2,2 miliarde euro. AGERPRES