Kelemen Hunor: PNRR este un proiect care va direcţiona România pe calea cea bună

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este un proiect care va direcţiona România pe calea cea bună, care va uni societatea şi nu o va dezbina pe termen mediu şi lung, a declarat, miercuri, vicepremierul Kelemen Hunor.

„Un proiect care va direcţiona România pe calea cea bună. Dacă vom reuşi să implementăm acest proiect – şi sunt convins că vom reuşi să implementăm toate proiectele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă -, vom construi o ţară mai bună, o ţară reuşită. Cele mai importante segmente, sectoare: educaţie, o prioritate pentru noi de ani de zile, infrastructura rutieră şi feroviară, sănătate, comunităţile locale şi mediu sunt acoperite de acest plan, de acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi sunt convins că după ce va fi citit tot planul, toate cele 1.200 de pagini, de către cei care au contestat în ultima perioadă şi ne-au criticat pentru acest plan vor fi de acord că este un plan bun, este un proiect de ţară aşteptat şi va uni societatea şi nu va dezbina pe termen mediu şi pe termen lung”, a afirmat liderul UDMR la Palatul Victoria.

Potrivit acestuia, actuala coaliţie şi acest guvern au arătat că ştiu cum trebuie să acţioneze pe termen lung.

„Şi, bineînţeles, după acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în continuare va veni şi celălalt proiect mare pentru fondurile structurale de coeziune, care fond va completa tot ce înseamnă gândirea noastră pe termen lung pentru România. (…) România are obligaţia de a îndeplini toate criteriile din Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă şi aici vorbim, în primul rând, de un domeniu cu impact foarte mare asupra degradării mediului, este legat de conectarea la sistemul de alimentare cu apă potabilă şi, bineînţeles, colectarea apelor uzate şi tratarea acestora”, a explicat vicepremierul..

Kelemen Hunor a vorbit şi despre importanţa investiţiilor prin PNRR.

„Peste 1.600 de km de reţele de apă în localităţile cu peste 2.000 de locuitori, localităţi care nu au avut acces permanent la alte fonduri; 2.000 de km construiţi de reţele de canalizare în localităţi cu peste 2.000 de locuitori şi peste 10.000 de sisteme individuale sau alte sisteme adecvate construite pentru aglomerările cu mai puţin de 2.000 de locuitori. Împădurirea României şi protejarea biodiversităţii, până la sfârşitul perioadei, noi propunem 45.000 de hectare de păduri noi şi, bineînţeles, 10.000 de hectare suprafaţă refăcută şi 250 de arii naturale protejate cu un management nou şi performant. Managementul deşeurilor, iarăşi, un capitol extrem de important, care la finalul perioadei va însemna peste 300 de staţii de monitorizare a radioactivităţii, 240 de staţii de monitorizare a zgomotului şi 15 sisteme refăcute pentru managementul integrat al deşeurilor”, a adăugat vicepremierul.

Un alt capitol important prezentat de Kelemen Hunor se referă la managementul deşeurilor, precum şi la comunităţile locale.

„UAT-urile au avut de suferit în pandemie, investiţiile sunt destul de reduse la nivelul UAT-urilor şi aceste investiţii sunt acoperite de fondurile europene. Noi propunem patru categorii de beneficiari principali extrem de bine definiţi – municipiile reşedinţă de judeţ, municipii, oraşe şi comune şi propunem o modalitate prin care nu va exista nicio discriminare politică. Toate UAT-urile, deci toate comunităţile vor fi susţinute în mod echilibrat, în mod corect prin acest plan”, a spus liderul UDMR.

În ceea ce priveşte zona de cultură, el a arătat că nu există în criteriile propuse de Comisia Europeană neapărat o necesitate în acest sens.

„Dar noi am spus că, în ceea ce priveşte investiţiile în cultură, în turism, trebuie să luptăm şi am luptat şi am obţinut fonduri importante, inclusiv pentru a reface muzee, pentru a construi muzee noi, pentru a sprijini editurile pentru realizarea e-book-urilor şi pentru rute turistice, turisto-culturale bine definite”, a adăugat el.

În ceea ce priveşte educaţia, a spus vicepremierul, „este o sumă importantă – de 3,6 miliarde din toată suma alocată pentru România”.

„Şi aici punem accent, pe de o parte, pe reducerea abandonului şcolar, pe educaţia timpurie şi, la finalul acestor investiţii şi reforme, vom creşte cu cel puţin 10% numărul elevilor înmatriculaţi în cadrul liceelor agricole, vor fi construite 50 de şcoli noi, 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, 20.000 de locuri de recreere şi lectură pentru toţi cei care sunt în şcoli, 20.000 de locuri de cazare nou create în campusurile universitare – e nevoie de o astfel de investiţie -, laboratoare dotate – peste 6.000 de şcoli care vor primi resurse pentru dotarea laboratoarelor, 140 de creşe înfiinţate şi zece centre de învăţământ dual. Trebuie să investim în educaţie, trebuie să investim în sănătate, în infrastructură şi atunci vom avea posibilitatea de a asigura pentru fiecare om un viitor predictibil şi siguranţa zilei de mâine”, a mai precizat Kelemen Hunor. AGERPRES