Le retour du hooligan/ Întoarcerea huliganului de Norman Manea, o nouă ediţie în Franţa

Editura franceză Points a publicat ediţia a II-a a romanului Întoarcerea huliganului (Polirom, cinci ediții)/ Le retour du hooligan. Une vie de Norman Manea, cu o prefaţă de Olivier Guez, traducere de Nicolas Véron şi Odile Serre.

Cotidianul Le Monde scrie despre această apariţie: „Ce este un huligan? Un exclus deopotrivă «extrateritorial și anti-partid», răspunde Norman Manea. În acest fel se vede pe sine marele scriitor român. Exclus a fost în două rînduri. Mai întîi, trimis în Transnistria în calitate de evreu, apoi, mai tîrziu, exilat pentru a scăpa de regimul lui Ceaușescu. «La 5 ani, prima dată, din cauza unui dictator. La 50 de ani, din cauza unui alt dictator și a unei ideologii opuse. Ce festă!», rezumă el în Întoarcerea huliganului. Apărută în 2006, reeditarea acestei narațiuni autobiografice este o șansă formidabilă. Punctul ei de plecare: complexitatea sentimentului care îl invadează pe scriitor atunci cînd, într-o zi a anului 1997, moment în care locuia de nouă ani la New York, i se dă ocazia să se întoarcă pentru prima dată la București și în Bucovina copilăriei lui. Într-o minunată scenă introductivă, Manea ia micul dejun împreună cu Philip Roth, într-un restaurant care «imită cu zel bucătăria evreiască din Europa de Est», și îi mărturisește ezitările sale. Este pregătit pentru această întoarcere? Suficient de «indiferent față de trecut» pentru a-l înfrunta? «Nu știam dacă voiam să evit să îl întîlnesc acolo pe cel care fusesem altădată sau dacă mă temeam să fiu identificat cu noua mea imagine, aureolată de laurii exilului și de blestemele Patriei.» În cele din urmă, avea să plece. Iar această călătorie este ocazia unei meditații strălucite, ironice și melancolice, asupra limbii materne, a cîștigului și a pierderii, a României din perioada postcomunistă și «a măștilor care se reinventează», dar și asupra Americii văzute de un mitteleuropean și a faptului de a-și contempla «apartenența» de la distanță, «chiar dacă nimeni nu poate niciodată pretinde că este suficient de departe de el însuși». Sub semnul lui Cioran și al cochetărilor acestuia cu Neantul, omul de nicăieri ajunge să noteze în carnetul său de însemnări: «Plecarea nu m-a eliberat, întoarcerea nu m-a adus înapoi. Îmi locuiesc, inconfortabil, propria biografie». (articol de Florence Noiville în Le Monde, 16 aprilie 2021; traducere de Alina Ciulacu)

Premiul Médicis Etranger 2006 • „O carte extraordinară.” (The New Yorker)„Viziune asupra totalitarismului mai apropiată de ameninţarea obscură, ca la Kafka, universală şi totuşi asumată intim, decît de structura detaliată a lui Orwell.” (The New York Times)

„Istorie, reflecţie filosofică, viziune a lumii, incursi-une în sufletul omenesc. Mare literatură.” (Le Nouvel Observateur)

„Întoarcerea huliganului e o carte a spiritului creator şi o carte Est-Vest.” (Die Welt)

„Miracolul limbii. Prin jungla frazelor izbucneşte, mereu, un genial talent al cuvîntului.” (Die Zeit)

„Un autor de prim ordin în panorama literaturii contemporane.” (La Stampa)

„Un roman cu puternice accente politice, în sensul cel mai ales al cuvîntului: un roman despre etica politicii, despre temeiurile – sau nesăbuinţa – Istoriei.” (L’Unità)

„Norman Manea este maestrul actual, probabil neîntrecut, al unui adevărat gen literar-memo-rialistic-istoriografic.”( El Diario)