Ghid despre supravieţuirea în caz de cutremur, lansat de două organizaţii neguvernamentale

Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate şi Asociaţia pentru Reducerea Riscului Seismic au lansat, miercuri, într-o conferinţă de presă, un ghid despre supravieţuirea în caz de cutremur.

„Ne dorim foarte mult ca acest ghid să fie un instrument, un pretext de a intra în amănunt şi a discuta despre măsurile şi lucrurile care chiar pot face diferenţa. Informaţia, conştientizarea ne abilitează pe fiecare dintre noi să facem alegeri responsabile în ceea ce priveşte reducerea riscului seismic şi ne face mai pregătiţi”, a declarat vicepreşedintele ARCEN, Alberto Groşeşcu, miercuri, la lansarea ghidului.

El a precizat că ghidul cuprinde o serie de măsuri recomandate înainte de cutremur, în timpul şi după seism, precum şi o hartă cu centrul vulnerabil al Capitalei.

„Este vorba de planul de întâlnire cu cei apropiaţi, pentru că, cel mai probabil, imediat după cutremur nu o să funcţioneze reţelele telefonice, măsuri de protecţie în interiorul locuinţei. (…) Trebuie să avem o trusă cu alimente şi cu strictul necesar, care să ne permită supravieţuirea în primele 72 de ore după cutremur, când lucrurile încep să revină cumva la normalitate. (…) Avem o hartă a centrului vulnerabil al Bucureştiului, am marcat pe hartă imobilele încadrate în clasa 1 de risc seismic, RS I şi RS II, imobilele în categoriile de urgenţă U1, U2, U3 şi am mai făcut încă un exerciţiu (…), e vorba despre arterele care s-ar putea bloca, străzile unde se află aceste imobile cu risc seismic. Se vede pe hartă că sunt destul de multe artere ce ar putea fi afectate”, a declarat Alberto Groşeşcu.

El a menţionat că ghidul include şi o sugestie de spaţii publice deschise pentru puncte de întâlnire după cutremur, dacă nu funcţionează reţeaua telefonică.

În opinia sa, ar fi foarte utilă simularea în caz de cutremur şi la scară mai mică, în cartiere.

„Credem că punctele de întâlnire pe care le-am mapat pe hartă pot fi evaluate împreună cu autorităţile şi credem că ar aduce multă plus valoare, inclusiv marcarea lor fizică”, a adăugat Alberto Groşeşcu.

Matei Sumbasacu, fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic, a opinat că este nevoie de zeci de ani pentru consolidarea clădirilor din Capitală.

„Dacă ne mişcăm bine, este nevoie de zeci de ani să consolidăm miile de clădiri care trebuie consolidate în Bucureşti. Când zic miile vorbesc undeva de 2.500 – 3.000, poate 4.000, nu ştim, pentru că sunt clădiri la care nimeni nu s-a uitat (…). Ce ştim este că avem peste 2.000 de clădiri cu acte în Bucureşti ce prezintă pericol de colaps la următorul cutremur mare”, a spus Matei Sumbasacu. (sursa:www.agerpres.ro)