POEM DE VACANȚĂ

 

AMINTIRI

 

 

208. Mama rămâne ultima salvare

pe care  nu o chemi

apelând la 112.

 

209. Ținem minte

din ceea ce am fost
doar ceea ce ne dictează amintirile.

 

210. Restul e tăcere

ca și cum nu am fi existat.

Lovește-mă să păstrez arsura

ca pe o ținere de minte.

 

ADI CRISTI