24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Nu există un pericol iminent de a scăpa de sub control creşterea preţurilor în România, este de părere Eugen Rădulescu, şeful Direcţiei de Stabilitate a Băncii Naţionale a României (BNR), menţionând că o mare parte a creşterii ratei inflaţiei a fost caută de majorarea preţurilor la energie şi gaze pentru populaţie.
„Faptul că vom avea o creştere a ratelor de inflaţie este deja un lucru care se observă nu numai la noi, ci şi în ţări dezvoltate. Statele Unite au ajuns la o rată a inflaţiei incredibilă de 5%, dar aceste evoluţii vin pe fondul unei reluări a creşterii economice, care este mult mai rapidă şi mai puternică decât fusese anticipat. Noi vorbim despre o creştere economică de 7% a economiei, dar nici Statele Unite nu vorbesc despre o creştere prea mică, ori, în acest context în care avem o creştere pronunţată şi rapidă a cererii agregate, există o tendinţă de accelerare a creşterii preţurilor, deşi este departe momentul în care să putem vorbi despre a scăpa de sub control lucrurile. Vedem că în continuare discuţia se pune, la nivel mondial, nu numai la nivel naţional, în jurul caracterului temporar al acestei reluări a creşterii preţurilor şi băncile centrale din toate ţările stau cu arma la picior, inclusiv noi, pentru a interveni în cazul în care se întâmplă ceva”, a menţionat Eugen Rădulescu, la „ZF Bankers Summit’21”.
Acesta a subliniat că băncile centrale nu au numai rata dobânzii ca instrument, au şi lichiditatea, strângerea lichidităţii din sistem.
„Banca Naţională va urma tendinţa care se va înregistra pe plan internaţional. Deocamdată, vedem că numai ţări non-euro din Uniunea Europeană au început timid să majoreze dobânzile la rate, care sunt mai mici decât cele pe care le avem noi. Faptul că noi am păstrat o rată pozitivă – 1,25% – oferă şi un pic de respiro în momentul de faţă şi permite ca o decizie de majorare a ratelor dobânzii să fie adoptată numai după ce avem imaginea clară pentru că, în momentul de faţă, să nu pierdem din vedere că o mare parte a creşterii ratei inflaţiei la noi se datorează creşterii preţului energiei, a gazelor naturale, al energiei electrice pentru populaţie, care sunt o mişcare on/off, nu sunt o mişcare care să se autoîntreţină. Ba chiar aş zice că, dimpotrivă, ea va atrage o anumită scădere a cererii agregate pentru toate celelalte produse. Nu văd să avem de-a face cu un pericol iminent de a scăpa de sub control creşterea preţurilor, mai cu seamă în condiţiile în care bugetul pare să funcţioneze în parametrii deja anunţaţi”, a explicat Rădulescu.
Oficialul BNR a subliniat că pe o creştere economică susţinută „posibilitatea de a evita o criză este cu mult mai mare decât atunci când încerci să rezolvi problemele pe care le ai prin comprimarea producţiei.”
„Din acest punct de vedere, lucrurile stau net mai bine decât stăteau. Aici m-aş referi la un aspect care mi se pare important – acela că noi am reuşit să avem o stabilitate remarcabilă a cursului de schimb, chiar în această perioadă destul de critică. Cred că trebuie să ne întrebăm de ce s-a întâmplat asta şi dacă acest lucru poate să continue. Avem nişte externalităţi pentru Banca Centrală – faptul că politica fiscală a început să dea semne de revenire la raţionalitate chiar înainte de alegerile din 2019 atunci când, evitând creşterea cu 40% a pensiilor, a fost evitat un dezastru. Nu mă tem de acest cuvânt. Ar fi fost un dezastru macroeconomic. În afară de asta, tot o externalitate pentru noi sunt toate programele Uniunii Europene de stimulare a reluării creşterii economice care au sprijinit cursul euro, cursul monedelor non-euro. La asta s-au adăugat şi câteva dintre politicile pe care le are BNR: de câţiva ani are o politică amplă de a evita mişcările cursului. Această politică a fost susţinută nu cu vorbe, ci cu rezerve apreciabile care nu sunt folosite pentru a susţine un curs pe care piaţa nu-l recunoaşte, ci pentru a evita mişcări dezordonate de curs”, a explicat el.
Un alt element care a dus la menţinerea cursului a fost păstrarea unui diferenţial de dobândă faţă de alte ţări non euro.
„De ce ne-a ajutat acest diferenţial? În primul rând pentru că a arătat pieţelor că în ţara noastră există o preocupare consecventă pentru o rată scăzută a inflaţiei. Un spirit de responsabilitate la nivel macroeconomic. În acelaşi timp, a făcut din leu o monedă mai atractivă, în timp ce principalele monede de rezervă au avut rate negative”, a adăugat Eugen Rădulescu. AGERPRES
