SĂ NE ASCUNDEM SUB PAT

Începe din nou președintele nostru să iasă la iveală. Să-și facă simțită prezența prin locurile aglomerate ale vieții politico-sociale. Dar, mult mai interesant începe din nou să-i auzim vorba dulce și frumoasă a limbii ce-o vorbim și pe care el este chemat să o asculte în ritmul  i-auzi una, i-auzi două,  i-auzi șaptezeci și nouă, într-o sarabandă de vorbe care mai de care mai planetare!”

În timp ce Ludovic Orban se ocupă cu problemele politice ale destinului său liberal, iar Florin Cîțu începe să sape de jur împrejurul său acel șanț necesar apărării cetății, omul în geacă roșie vrea să repună hardughia pe roate, uitând de fapt că hardughia din propoziție nu este

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că Uniunea Europeană a viitorului este, în viziunea României, un proiect indisolubil legat de ideea de unitate şi solidaritate, iar pentru o Uniune “mai integrată” este nevoie şi de consolidarea zonei Euro şi a spaţiului Schengen.

El a participat, la Palatul Cotroceni, la evenimentul de lansare oficială a dezbaterii naţionale privind viitorul Europei, în cadrul căruia a subliniat importanţa exprimării opiniilor cetăţenilor statelor UE privind modul în care îşi doresc să evolueze acest proiect.
“Suntem cu toţii sub impactul unei crize care ne-a forţat să ne reanalizăm priorităţile, să ne acomodăm şi cu alte provocări decât cele cu care eram obişnuiţi. Cu siguranţă, această nouă realitate îşi pune amprenta asupra întregului exerciţiu de dezbatere privind viitorul Europei. Cu toate acestea, procesul trebuie să rămână fidel ideii fondatoare a Europei. Angajarea în dialog a cetăţenilor trebuie să conducă, în baza propunerilor acestora, la identificarea măsurilor şi a instrumentelor prin care liderii Uniunii Europene să acţioneze în folosul cetăţenilor noştri. O Uniune a viitorului este, în viziunea României, un proiect indisolubil legat de ideea de unitate şi solidaritate europeană în beneficiul tuturor, un proiect în care trebuie să ne preocupe bunăstarea tuturor statelor membre şi a cetăţenilor europeni deopotrivă”, a spus şeful statului.

„Dacă astăzi cetăţenii europeni au acces la vaccin, dacă economiile europene se pregătesc de relansare, aceste lucruri sunt posibile, în special, datorită capacităţii noastre comune şi a Uniunii în ansamblul său de a se mobiliza şi de a răspunde eficient unei crize fără precedent în istoria proiectului european. Să nu uităm că această criză are nu doar o dimensiune legată de sănătate, ci şi una majoră socioeconomică. La peste un an de la începutul pandemiei, datorită acţiunii comune şi solidare europene, datorită angajamentului politic pe care ni l-am asumat prin Planul european de relansare economică, putem fi mai optimişti cu privire la anii următori”, a afirmat preşedintele Iohannis.
„Foarte important, avem la nivel european şi o cultură a cooperării, a construcţiei consensului şi a concilierii dezvoltate în timp, precum şi o capacitate a Uniunii Europene de adaptare post-criză. Toate încercările prin care a trecut Uniunea au generat lecţii învăţate, care, individual sau prin efect cumulativ, au condus la soluţii mult mai bune, care au determinat perfecţionarea politicilor şi a instrumentelor europene. Trebuie să purtăm o discuţie deschisă despre cum să obţinem ‘mai multă Europă’, valorificând potenţialul Tratatelor Uniunii”, a arătat Iohannis.
În opinia sa, rezilienţa strategică a Uniunii Europene trebuie să fie un proces intern de transformare şi construcţie.
“Evitarea blocajelor a fost o lecţie-cheie şi ar trebui să instituim proceduri standard de diagnostic şi corectare pentru a evita lipsa de echipament medical sau de bunuri de bază. Avem nevoie de instrumente şi mecanisme consolidate de gestionare a crizelor”, a transmis şeful statului.
Preşedintele Klaus Iohannis a amintit că presiunea pusă de pandemia de COVID-19 asupra sectorului sănătăţii a fost fără precedent, iar dificultăţile cu care se confruntă direct personalul medical din România au fost combinate cu problemele unui sistem care nu a avut investiţii adecvate timp de câteva decenii.
“Situaţii similare au fost şi în alte state membre, ceea ce indică, în mod clar, atât necesitatea de a face investiţii masive, cât şi de a face reformă în beneficiul sănătăţii publice. Avem nevoie să construim o veritabilă Uniune a Sănătăţii, care să asigure că sistemele noastre de sănătate sunt pregătite pentru a răspunde la riscuri”, a explicat Iohannis.
El a adăugat că pentru o Uniune Europeană “mai integrată” este nevoie şi de consolidarea zonei Euro, dar şi a spaţiului Schengen, care să se realizeze prin aderarea statelor care şi-au asumat pregătirea şi acţionează pentru a deveni membre.
“Pentru o Uniune şi mai integrată, este nevoie şi de consolidarea zonei Euro, dar şi a spaţiului Schengen. Noi vedem această consolidare din perspectiva implementării tratatelor, adică inclusiv prin integrarea acelor state membre, cum este România, care şi-au asumat pregătirea şi acţionează pentru a deveni membre ale spaţiului Schengen şi ale zonei Euro”, a spus Iohannis.
Preşedintele a menţionat că e nevoie de o abordare centrată pe cetăţean atunci când sunt proiectate politici şi acţiuni, sens în care a indicat că susţine puternic investiţiile în educaţie.
“Accelerarea tranziţiei duble către digital şi verde necesită eforturi coordonate pentru construcţia rezilienţei sociale. Numai educaţia poate contribui la diminuarea riscului de auto-excludere a cetăţenilor noştri dintr-o Uniune a viitorului”, a evidenţiat Klaus Iohannis.
Şeful statului a mai spus că, în plan extern, Uniunea ar trebui să îşi intensifice angajamentul faţă de vecinii săi prin sprijinirea reformelor şi investiţii mai mari.
“Trebuie să stabilim mai multe legături strategice cu partenerii noştri, care să confirme că oferta şi angajamentul Uniunii sunt solide”, a completat Iohannis.
“În acelaşi timp, trebuie să fim conştienţi că putem să facem şi mai mult, că putem să facem şi mai bine în cadrul proiectului european. O Uniune Europeană mai puternică, mai convergentă şi mai solidară reprezintă cadrul democratic, economic şi social în care România şi cetăţenii români se regăsesc pe deplin, într-o Europă mai bine pregătită să facă faţă transformărilor şi provocărilor viitorului”, a spus preşedintele Iohannis.

În același timp, noi, ca tot românul, încercăm să ne ridicăm pe vârfuri la ferestre și să descoperim zenitul, linia orizontului unde ar trebui să descoperim catargele speranțelor vieții  mult clamate, mult visate. Ne place să visăm că suntem luați în seamă, că suntem priviți în ochi și luați de mână, în încercările vecinilor europeni de a ne trece strada, chiar dacă nouă ne-ar fi plăcut  să ne ascundem sub pat.

ADI CRISTI