SPERANȚELE DIN REALITATEA IMEDIATĂ

Nu ne putem destine. Încă mai suntem prizonierii faptului cotidian, chiar dacă ne place să credem că am făcut acel pas înainte, eliberându-ne de anonimatul, care să ne ofere accesul la incontestabila personalitate.
Vrem sau nu, suntem obligați să ținem cont de ceea ce se întâmplă în imediata noastră apropiere, fie că vorbim despre furia vântului care ne culcă efectiv la pământ, fie că vorbim de furia politicienilor care, la rândul lor, încearcă să ne culce la pământ. Din această inevitabilă poziție, la firul ierbii, încercăm să privim realitatea în ochi, sesizând că între noi și groapa comună ar trebui să ne descoperim fiecare călăul. Unii cred că acesta nu poate fi altul decât violenta calamitate naturală, în timp ce alții consideră că, în timp ce nu te poți lupta cu Natura, singurul adversar credibil rămâne omul politic, acest animal feroce, singurul care îți respire în ceafă, invitându-te la contraatac.
Pe eșichierul politic al țării, la această oră, sunt mari contre, în special declanșate de partenerii de guvernare, cu un USR-PLUS în atac și un PNL în contraofensivă. Această tensiune lasă liberă fantezia de a desena posibilul viitor politic al țării, de la alianţe imposibil de anticipat la alegerile anticipate. De această data, orchestratorul versiunii politice a momentului nu este altul decât liderul PSD, aflat în confortabila poziție de comentator și mai ales aceea de ”mama omida”, care nu ezită să se lanseze în cele mai „credibile speculații”.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că este exclus ca social-democrații să voteze un guvern minoritar PNL, precizând că militează ori pentru un guvern minoritar PSD, ori pentru un guvern minoritar USR, ori pentru alegeri anticipate.
Marcel Ciolacu a fost întrebat ce ar face dacă în toamnă USR va fi exclus din coaliția de guvernare, iar acesta a răspuns că aceasta nu este problema PSD, ci a președintelui Klaus Iohannis.
”Este exclus ca Partidul Social Democrat să voteze un guvern minoritar PNL. Sunt soluţii, există guverne minoritare, poate să fie guvern minoritar PSD, poate să fie guvern minoritar USR, pot să fie alegeri anticipate” Liderul PSD a mai fost întrebat și dacă ar susține un guvern minoritar USR, iar acesta a spus că nu s-a luat încă o decizie politică cu privire la USR, dar în privința PNL s-a luat o decizie politică în interiorul partidului.
”Îl anunţ pe domnul preşedinte că după şase luni de la alegerile forţate de către dânsul şi de către domnul Orban, şi cu morţi ascunşi pe care îi raportăm şi acum, actualul Parlament nu mai reflectă realitatea şi opţiunile românilor”, a mai afirmat Marcel Ciolacu.
Într-o astfel de situație s-a ajuns la acel moment al ne reprezentativităţii PSD, când partidul social democrației era la putere și care a dus la acea reacție majoră de contestare în piețele publice ale țării, ceea ce a fragilizat valoarea votului, ducând în cele din urmă la prăbușirea PSD.
Acum acești zori sunt de rău augur pentru liberali, condamnați parcă să plătească toate gafele negocierilor politice cu aliaţii de la guvernare, conduse de Ludovic Orban.
Vizibilă este agresivitatea lui Florin Cîțu, cel care se consideră a fi îndreptățit, din postura în care se află, aceea de prim ministru, să ocupe funcția de președinte PNL.
Dacă plecăm de la observaţia de bun simț că nici unul dintre cei doi candidați la șefia partidului nu are anvergura istorică a liderului liberal, atunci am reuși să simplificăm ecuația și să aflăm care ar putea să fie o posibilă soluție de compromise, cu ajutorul căreia să depășim momentul Tø, să ne resetăm așteptările, rămase la nivelul speranțelor, dar care nu au reușit să-și găsească un corespondent în realitatea imediată.
Încă ne mai păstrăm capacitatea de a identifica direcția în care mergem și aceea în care ar trebui să mergem. Încă mai suntem conștienți că ceea ce facem nu este tocmai ceea ce ar trebui să face, drept pentru care în fața noastră nu avem orizontul spre care să ne îndreptăm, ci pur și simplu acesta este acoperit de acea pâclă lăptoasă falsificatoare de destine și așteptări, fără ca cineva să aibă senzația că cineva a intervenit, cineva a falsificat speranțele.
ADI CRISTI