CÂȚ CA NOI

Majoritatea promisiunilor făcute de actualul guvern au fost amânate. Este verbul cel mai simplu de asumat. Nu au fost uitate, au fost amânate. Evident că, motivul acestei decalări de termene de finalizare ține în exclusivitate de incapacitatea decidenților de a face față rigorilor timpului prezent, timp în care au fost obligați să gestioneze pandemia Covid-19, o realitate ce nu poate fi nici ignorată și nici neglijată. Este ca și cum, după o zi frumoasă de vară, dintr-o dată, ești pus în situația de a te descurca în condiții de iarnă severă.
Niciodată o schimbare de calendar nu-ți poate modifica profund agenda de lucru, agenda față de care ești obligat să ții cont, cu atât mai mult cu cât, termenele pe care ți le-ai asumat sub formă de promisiuni făcute țării sunt, la rândul lor, termene cu putere de lege, față de care ești chemat să dai seamă.
Societatea civilă, în forma ei neutră de funcționare, cu tente serioase de ținere sub observație a programelor de guvernare, în special, programe care de fapt construiesc viitoarea dare de seamă a clasei politice conducătoare, este singura atitudine credibilă, de luat în seamă și de chemat la raport la vremea decontului electoral. Una din aceste fundații care se respect și care ține cont de menirea ei este și Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS). Aceasta a demarat la finalul anului trecut un proces de monitorizare a guvernului, în raport cu promisiunile sale și activitatea efectivă. În decembrie 2020, la preluarea mandatului, actualul guvern promitea reforme importante în domeniile-cheie, așa cum sunt Educația și Sănătatea, precum și o serie de modificări legislative sau atragerea masivă a fondurilor europene.
În cadrul acestui proiect de monitorizare, FACIAS a identificat mai multe obiective „eșuate”, stabilite prin programul de guvernare asumat.  Astfel, printre cele mai importante promisiuni legate de educație, sunt cele privind rezolvarea situației unităților de învățământ care au toalete în curte și nu sunt racordate la rețelele de apă și canalizare, precum și facilitarea accesului tuturor copiilor în creșe, grădinițe și școli prin construirea și reabilitarea a peste 2.500 de unități de învățământ. Pentru niciunul dintre aceste două obiective nu au fost luate măsuri concrete.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale și-a propus majorarea alocațiilor pentru copii începând cu luna iulie a acestui an, însă obiectivul a fost ratat, iar majorarea amânată pentru anul viitor. Aplicarea venitului minim de incluziune, care avea termen jumătatea anului 2021, a fost, de asemenea, amânat pentru 2022.
Recalcularea pensiilor și rezolvarea inechităților din sistemul public de pensii, având drept termen asumat vara anului 2021, a fost amânat pentru 2023. O estimare realistă arată că primele pensii recalculate ar putea fi încasate, cel mai devreme, începând cu 2024. De asemenea, tot în sfera pensiilor, majorarea punctului pensiile prevăzută pentru anul în curs a fost amânată pentru 2022.
Ministerul Muncii a oprit și Dezvoltarea Sistemului Național Informatic pentru Asistență Socială (SNIAS), autoritățile răspunzând solicitării FACIAS că un nou termen pentru acest proiect va fi avansat după aprobarea PNRR.
Ministerul Sănătății și-a propus, printre altele, luarea de măsuri pentru prevenirea incendiilor în spitale, dezvoltarea mai multor tipuri de asigurări de sănătate sau elaborarea Strategiei Naționale de Sănătate 2021 – 2024. Toate aceste obiective au fost ratate până în prezent. În cazul prevenirii incendiilor, suntem în situația în care 310 unități sanitare cu paturi au autorizație de incendiu (aprilie 2021), din totalul de 1400 de unități.
Cel mai important obiectiv al Guvernului României, unul de o semnificație deosebită pentru România, Planul Național de Redresare și Reziliență, reprezintă, din păcate, cel mai „răsunător” eșec al actualului guvern. FACIAS a prezentat în mai multe rânduri eșecurile în elaborarea PNRR, a cărui formă finală trebuia prezentată la finele lunii aprilie. La final de iulie suntem în situația în care PNRR nu a fost aprobat, deși până acum 16 state europene au primit aprobările.
Nu în ultimul rând, FACIAS dorește să atragă atenția în privința creșterii alarmante a datoriei publice a României, ajunsă la 49,7% din PIB în luna mai a acestui an. Creșterea accelerată de îndatorare a României din ultimele luni poate să aibă efecte dezastruoase asupra economiei tării, să pună România într-o poziție inferioară în fața creditorilor internaționali și al piețelor financiare externe.
Și toate aceste nerealizări sunt înghesuite sub ușa pandemiei Covid-19, încercând astfel să se ascundă adevăratele efecte ale incompetenței celor care se joacă de-a guvernarea, folosindu-se de ea doar pentru a-și asigura un loc central în spațiul tabloului sinoptic, animat de luminițele hărții României, în care ei ne obligă să ne imaginăm succesive răsărituri de Soare.
Soarele răsare mulțumită tovarășului Cîțu, câț ca noi!
ADI CRISTI