Strategia militară a României „Capacitate defensivă credibilă, pentru o Românie sigură, într-o lume marcată de provocări” a fost aprobată în şedinţa de Guvern de miercuri, anunţă Ministerul Apărării Naţionale (MApN).
Potrivit MApN, documentul reflectă orientările în domeniul securităţii şi apărării ale Alianţei Nord-Atlantice şi ale Uniunii Europene, luând în considerare riscurile şi ameninţările de natură militară la adresa României, misiunile Armatei şi obiectivele militare naţionale prevăzute în Carta albă a Apărării.
Realizarea obiectivelor Strategiei militare pentru perioada 2021 – 2024 face apel la „o capacitate reală de descurajare şi de proiecţie a forţei, integrată flexibil în structurile Alianţei Nord-Atlantice şi ale Uniunii Europene”.
Pentru continuarea programelor de înzestrare esenţiale şi planurilor de transformare ale structurii de forţe, strategia prezintă conceptele operaţionale aplicate pentru finalizarea Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă (Programul Armata 2026), ca primă etapă în derularea Programului Armata 2040, subliniază MApN.
În acest context, alocarea pentru Ministerul Apărării Naţionale a minimum 2% din Produsul Intern Brut, din care minimum 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare şi inovare, va asigura continuarea procesului de transformare şi modernizare a Armatei României, precum şi îndeplinirea obiectivelor planificate.
Concomitent, noua strategie evidenţiază „necesitatea inovării, adaptării şi implementării unor obiective realizabile, destinate configurării structurii de comandă şi a structurii de forţe, creşterii capacităţii de reacţie a unităţilor, digitalizării şi utilizării noilor tehnologii, modernizării sistemului de învăţământ şi a celui medico-militar, precum şi adaptării cadrului juridic necesar îndeplinirii misiunilor la pace, criză şi război”.
Potrivit strategiei, publicate pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, „România îşi consolidează apărarea naţională şi îşi prezervă interesele naţionale în Marea Neagră şi la fluviul Dunărea, cu structurile şi capabilităţile proprii, până la activarea mecanismelor de funcţionare tip Articol 5/NATO sau Articol 42/7/TEU, precum şi prin dezvoltarea cooperării cu partenerii strategici, aliaţii din proximitate şi prin iniţiativele regionale de cooperare militară”.
Armata României „va fi în măsură să descurajeze şi să contracareze o eventuală agresiune armată asupra teritoriului naţional şi să participe la descurajarea şi respingerea unei agresiuni în cadrul aliat”, indică sursa citată.
În acelaşi timp, relevă documentul, „Armata României va participa la asigurarea securităţii interne pe timp de pace, la sprijinul organelor administraţiei publice centrale şi locale în situaţii de urgenţe civile şi va contribui la promovarea stabilităţii regionale şi euroatlantice, prin participarea la operaţii de răspuns la criză, sub comandă NATO, UE, ONU şi OSCE şi în cadrul coaliţiilor”.
„Elaborată pe baza prevederilor Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, ale Cartei albe a Apărării ediţia 2021 şi luând în considerare politicile Alianţei Nord-Atlantice şi ale Uniunii Europene în domeniul securităţii şi apărării, Strategia militară asigură continuitatea, coerenţa conceptuală şi sinergia acţională necesare pentru îndeplinirea misiunilor încredinţate Armatei şi realizarea obiectivelor politicii de apărare naţională”, precizează ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, în preambulul la documentul publicat pe site-ul Executivului. AGERPRES