POEMUL DE SÂMBĂTĂ

ANA

 

 

  1. 175. De când nu ți-am mai spus pe nume

numele tău s-a pierdut în uitare.

Astăzi când te strig: Ana!

mi se pare că te aduc din străbuni

înainte ca tu să o naști pe Maria.

 

  1. Care să fie amestecul tău în istoria lumii?

Același pe care fiecare din noi ni-l asumăm sau nu.

Într-o astfel de stare confuză

Suntem axis mundi fără ca noi să o știm!

 

  1. Sunt lucruri care ne dor

și lucruri pe care nu  le luăm în seamă.

Ne înnebunește o durere de dinți

ne face să trecem pasivi pe lângă pogromurile lumii.