Blocul Naţional Sindical (BNS) solicită Guvernului convocarea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS), în vederea pregătirii de către autorităţi a unui pachet de măsuri care să diminueze efectul creşterii preţurilor energiei asupra consumatorilor, în contextul în care operatorii de energie au forţat o creştere rapidă a preţurilor în piaţă, se menţionează într-un comunicat remis marţi de organizaţia sindicală.
„Creşterea cererii de energie electrică, suprapusă peste liberalizarea pieţei pentru consumatorii casnici, evoluţia contextului internaţional, dar şi peste regulile speciale impuse de pandemie, au permis operatorilor din piaţa energiei să speculeze momentul şi să forţeze o creştere rapidă a preţurilor în piaţă, accelerând alinierea la preţurile europene. Se pare că autorităţile abilitate nu au avut capacitatea sau nu au vrut să anticipeze un astfel de comportament, deşi preţurile producţiei industriale pentru Industria energetică au început să înregistreze creşteri mai accentuate încă de la finalul anului 2020”, potrivit comunicatului BNS.
Organizaţia sindicală solicită ca în Consiliul Naţional Tripartit Guvernul să accepte adoptarea în regim de urgenţă a legii consumatorului vulnerabil.
„BNS cere Guvernului convocarea CNTDS în vederea pregătirii unui pachet de măsuri care să diminueze efectul creşterii preţurilor asupra consumatorilor, respectiv: adoptarea în regim de urgenţă a actului normativ privind consumatorul vulnerabil; revizuirea pragurilor de asistenţă a consumatorului vulnerabil, astfel încât să se asigure o protecţie reală a populaţiei aflată în situaţie de vulnerabilitate. În acest moment se estimează că doar aproximativ 20.000 de gospodării ar putea beneficia de prevederile actului normativ, dintre cele aproximativ 1 milion de gospodării aflate în situaţie de sărăcie energetică; includerea în Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2021-2027 a unei componente care să vizeze sărăcia energetică şi implicit alocarea de resurse financiare prin intermediul POIDS; reducerea cotei de TVA pentru energie electrică pentru consumatorul casnic; revizuirea actualei politici de distribuire a profiturilor obţinute de Hidroelectrica şi Romgaz şi reinvestirea profiturilor obţinute în crearea de noi capacităţi de producţie care să conducă la diminuarea costurilor de producţie a energiei pe termen mediu şi lung; dispunerea unor măsuri de control din partea autorităţilor competente pentru a identifica cauzele ce au generat creşterea preţurilor din această perioadă”, se precizează în comunicatul BNS.
Blocul Naţional Sindical consideră că apetitul operatorilor din energie pentru profituri uriaşe este unul dintre cele două motive care au dus la creşterea preţurilor la energie pentru populaţie.
„Pentru incapacitatea autorităţilor de a gestiona situaţia creată în piaţa energiei dar şi pentru apetitul operatorilor din piaţa energiei pentru profituri uriaşe, plăteşte şi va continua să plătească populaţia România, efectul devastator fiind înregistrat chiar de cei mai săraci români, în contextul în care s-a întârziat în mod deliberat adoptarea reglementărilor naţionale pentru consumatorul vulnerabil. Vorbim de apetit pentru profituri uriaşe din partea operatorilor de energie înţelegând pe deplin semnificaţia termenului. În 2020, în plină pandemie, când toată economia avea de suferit, unul dintre operatorii mari ce comercializează energie electrică în România a avut o creştere a profitului obţinut de aproape 4 ori mai mare faţă de cel înregistrat în 2019. Situaţia este similară şi în cazul producătorilor mari de energie, companii cu capital de stat”, se menţionează în comunicatul BNS.
Blocul Naţional Sindical aminteşte că aproximativ 1,1 milioane de gospodării înregistrau în 2019 restanţe la plata facturilor de energie electrică, iar aproximativ 1 milion de gospodării, adică 4,2 milioane de persoane, se află în acest moment în situaţie de sărăcie energetică, având un consum de energie extrem de scăzut, echivalent cu un bec ce funcţionează maximum două ore pe zi.
De asemenea, aproximativ 10% din populaţia României se află în imposibilitatea de a asigura o temperatură adecvată în locuinţă, aproximativ 3 milioane de persoane se află în prezent în imposibilitatea de a achita la timp facturile de utilităţi sau obligaţiile curente, iar 2,95 milioane persoane se aflau în 2020 în stare de deprivare materială severă, adică nu au avut acces la bunuri şi servicii considerate minime pentru un trai decent. AGERPRES