Festivalul Enescu: Cele mai multe lucrări ale marelui compozitor – prezentate în ediţia 2021

Ediţia a 25-a a Festivalului Enescu, care începe pe 28 august, va include cel mai mare număr de lucrări enesciene (37) şi cel mai complex program cu lucrările marelui compozitor din întreaga sa istorie a evenimentului.

„Dacă, tradiţional, orchestrele din străinătate preferau să interpreteze cele două Rapsodii române, la ediţia din 2021 artiştii invitaţi vor permite publicului să cunoască şi să exploreze în profunzime creaţia lui Enescu, de la lucrările de tinereţe fără număr de opus, până la capodoperele camerale şi simfonice ale stilului târziu şi la fragmente de manuscrise redescoperite şi finalizate postum”, informează organizatorii, într-un comunicat transmis marţi AGERPRES.

Între punctele-reper ale muzicii lui Enescu se numără Simfonia a II-a (1914), care marchează, printr-un limbaj romantic exacerbat, tranziţia către sinteza stilistică matură a muzicii lui Enescu (Filarmonica Mării Baltice & Kristjan Jarvi, dirijor), dar şi Sonata a III-a „în caracter popular românesc”, care capătă, în aranjamentul lui Valentin Doni, valenţele unui spectaculos concert pentru vioară şi orchestră (Orchestra Filarmonică din Londra, Edward Gardner dirijor & Patricia Kopatchinskaja vioară).

„Nu în ultimul rând, avem ocazia să ascultăm două capodopere de maturitate care nu s-au auzit niciodată în timpul vieţii compozitorului: poemul simfonic Vox Maris, oglindă programatică a concepţiei profunde despre existenţă şi moarte a lui Enescu (Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Ungare, Corul Filarmonicii George Enescu, dirijor: Christian Badea) şi Simfonia a IV-a, finalizată postum de Pascal Bentoiu şi publicată pentru prima dată într-o ediţie modernă în 2020. De altfel, Simfonia a IV-a va fi interpretată pentru prima oară în Festival de către un ansamblu internaţional: Orchestra Academiei Naţionale Santa Cecilia din Roma, sub bagheta maestrul Daniele Gatti, la Sala Palatului, pe 23 septembrie”, precizează sursa citată.

În premieră în programul festivalului vor fi interpretate mai multe lucrări de George Enescu: două lucrări în concertul din 12 septembrie, susţinute de pianistul Cyprien Katsaris & violoncelistul Manuel Fischer-Dieskau; Oratoriul Strigoii în interpretarea Orchestrei Filarmonicii George Enescu, dirijată de Gabriel Bebeşelea, pe 23 septembrie, la Ateneul Român; Fantezia pentru pian şi orchestră în interpretarea Orchestrei de Stat din Atena, sub bagheta dirijorului Stefanos Tsialis, alături de pianista Saskia Giorgini, câştigătoare a Concursului Mozart din Salzburg în 2016.

Tot în premieră, melomanii vor asculta şi Sonata nr. 3 în la minor pentru pian şi vioară op. 25 „în caracter popular românesc” într-un aranjament pentru orchestră de Frederic Chaslin sau interpretări diferite ale unor lucrări precum: Capriciul Român pentru vioară şi orchestră în interpretarea lui Dmitry Sitkovetsky, cu Orchestra Filarmonică Regală din Londra, dirijată de Vasily Petrenko, precum şi concertul ansamblului francez Les Dissonances, cu David Grimal director artistic şi solist. În acelaşi cadru, Octuorul va fi interpretat în variantă originală în cadrul Proiectului Enescu din 25 septembrie, în timp ce aranjamentul pentru orchestră de coarde va fi interpretat de Orchestra de Cameră din Lausanne, dirijată de Joshua Weilerstein.

În Seria Enescu şi contemporanii, concertele şi recitalurile organizate sub forma unor matinee muzicale de weekend, sâmbăta şi duminica, de la ora 10,30, la Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României, vor fi susţinute de formaţii camerale prestigioase – între care Cvartetul Danel, Cvartetul Fine Arts sau Clara Haskil Trio – şi muzicieni precum violonceliştii Manuel Fischer-Dieskau şi Norbert Anger sau pianista Sina Kloke, care vor evolua în recital. AGERPRES