Valul patru. Ce e val ca valul trece, numai să nu fie de Covid-19. Chiar dacă oficialii nu se agită în direct pe această temă, încet, încet, să nu supere marea masa de petrecăreți aflați în concediile de odihnă, cu un litoral ocupat la maxim de izbitoare poftă de relaxare, țara merge buimacă spre spitalele ce vor fi obligate să se reprofileze pe tematica Covid-19, cu locuri speciale la ATI.
Dar, parcă mai tare decât Covid-19, continua să fie lupta dintre liberali, pentru ocuparea fotoliului de lidero maximo, folosindu-se de același armament din dotare, acela pe care ambele tabere l-au folosit în lupta pe viață și pe moarte dusă împotriva PSD. Generalii din umbra lui Klaus Werner Iohannis, Ludovic Orban și mai tânărul său strateg, promovat de la gradul de plutonier adjutant la cel de general de armată, Florin Cîțu, nu ezită să se lovească în public, cu cele mai dure vorbe, vorbe care lasă urme adânci pe chipurile lor, instaurând semnele de vitejie, rănile care, la o adică, vor conta când se va face decontul confruntărilor în numele partidului.
Mai mult, fiecare nu ezită să supraliciteze măsurile luate în favoarea poporului, măsuri care sunt scoase la parade, într-o defilare fără seamăn, de pe urma căreia chiar dacă sunt pline de ridicol, acesta este de opt ori mai mare decât al adversarului.
Indexarea valorii tichetelor de masa.de exemplu, s-a transformat într-o bătaie de joc la adresa românilor. Acest lucru este demonstrat de noul proiect de ordin al ministrului Muncii, care prevede că începând cu data de 1 octombrie valoarea acestora va crește cu 8 bani. Marea majorare pe care o pregătește Guvernul Cîțu vine după ce la ultima indexare, decisă de Guvernul Orban în octombrie anul trecut, creșterea a fost de numai un ban, în contextul în care prețul mâncării a explodat. Țara noastră are cea mai mare pondere a alimentelor în coșul de consum dintre toate statele Uniunii Europene, ceea ce face ca aproximativ o treime din cheltuielile populației să fie generate de cumpărarea produselor alimentare. Spus mai simplu pentru a înțelege și premierul Cîțu, și ministrul Muncii Raluca Turcan, asta înseamnă că orice scumpire a alimentelor se simte foarte puternic în buzunarele românilor.
Pentru semestrul II al anului 2021, începând cu luna octombrie 2021, valoarea nominală a unui tichet de masă nu va putea depăşi cuantumul de 20,09 lei. Această valoare se va aplica și pentru primele două luni ale semestrului I al anului 2022, se precizează într-un proiect de ordin comun al Ministerului Finanțelor și Ministerului Muncii pus în dezbatere publică.
Practic, indexarea va fi de maximum 8 bani și ea poate fi considerată una mare după ce precedenta indexare operată în octombrie 2020 a însemnat o creștere de un ban. La acea dată valoarea unui tichet era stabilită „științific” la nivelul de 20,01 lei, printr-un ordin comun semnat de actualul premier Florin Cîțu care atunci era ministrul Finanțelor, și de ex-ministru Muncii, Violeta Andrei. Valoarea lor este indexată după o formulă de calcul clară, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018 privind Normele de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare. Potrivit sursei citate, această valoare a rezultat prin înmulțirea ultimei valori nominale indexate a unui tichet de masă cu indicele creșterii prețurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de Institutul Național de Statistică, calculat ca raport între nivelul mediu realizat al acestui indice pe ultimul semestru constituit din 6 luni calendaristice întregi și nivelul mediu al aceluiași indice pe penultimul semestru.
Ultima majorare reală a valorii maximale a tichetelor de masă a fost făcută în aprilie 2020, când a fost majorată de la 15,18 lei la 20 de lei.
După indexarea de un ban, Guvernul a considerat că majorarea valorii este suficientă pentru o perioadă mai lungă de timp, astfel că a decis să înghețe valoarea tichetelor pentru perioada aprilie – septembrie 2021, cu toate că astfel încălca legea. Ministrul Muncii, Raluca Turcan, nu a considerat necesar să explice opiniei publice de ce a recurs la această măsură, iar protestele sindicatelor au fost ignorate cu desăvârșire, fapt ce demonstrează că Guvernul Cîțu nu dă doi bani pe dialogul social.
Indiferent care ar fi formula de calcul pentru stabilirea valorii indexate a tichetelor de masă, corectitudinea ei este infirmată de realitatea cotidiană. Scufundat în realitatea sa paralelă în care vede peste tot creștere economică și bunăstare, Guvernul ignoră creșterea explozivă a prețurilor la produsele alimentare, un tăvălug pornit anul trecut care lovește de la lună la lună tot mai mulți români, în special pe cei cu venituri mici.
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 5% în luna iulie 2021, de la 3,9% în iunie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,64%, serviciile cu 2,74% iar mărfurile alimentare cu 2,33%. Preţurile de consum în luna iulie 2021 comparativ cu luna iunie 2021 au crescut cu 1%, iar de la începutul anului (iulie 2021 comparativ cu decembrie 2020) majorarea preţurilor a fost de 4,4%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2020 – iulie 2021) faţă de precedentele 12 luni (august 2019 – iulie 2020) este 3,1%. Recent, și Banca Națională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an.
Deși vorbim despre scumpirea alertă a mâncării care îi afectează mai mult pe cei 1,6 milioane de români plătiți cu salariul minim pe economie, calculele Guvernului Cîțu au demonstrat că acest salariu a trebuit indexat la începutul anului doar cu 3,13%, de la 2.230 lei, la 2.300 lei lunar (1.386 net). Considerând că lucrurile merg în direcția bună, adică prețurile și inflația scad, de la începutul anului viitor salariul minim ar urma să crească și mai puțin, doar cu 40 de lei, ceea ce va însemna o majorare de 1,74%.
Străin de astfel de calcule s-a dovedit a fi noul ministru al Finanțelor, liberalul Dan Vâlceanu, căzut parcă din Lună în fotoliul ministerului.
Cu valul patru nu e de glumit. Prognozele ne înfioară, ne strânge pielea într-un boț greu de întins, greu de pus pe aceeași coloană vertebrală cu care clasa politic s-a prezentat în fața electoratului. Și mai presus de toate focul începe să ne mistuie, așa, dintr-o simplă joacă, în loc de rugăciunea de seară.
ADI CRISTI