MOARTE JALNICĂ ȘI FĂRĂ ROST

Lupta continua, chiar dacă baricadele au rămas undeva în urma intereselor de partid. Se luptă la scenă deschisă, acolo unde spațiul le permite angajamentul „care pe care”. Nu se mai ține cont de finețurile loviturilor, de posibilii urmăritori, se dă la gioale în cel mai dulce stil țărănesc.
Liberalii au uitat că sunt divizați de luptele lor interne pentru șefia partidului, și fac front comun în așa fel încât colegii lor de coaliție, mai cu seamă useriștii plusiști , să simtă scatoalcele la intensitatea lor maximă, folosindu-se de direcționarea lui ”Na, săturați-vă!” Derbedeii nu pot să fie decât derbedei, asupra lor nu are cum să acționeze sau să reacționeze formula lui noblese oblige. Totul este un haloimăs numai bun de pus la borcan și servit atunci când situația devine anostă și fără nerv. Trebuie să recunoaștem că pe plaiurile mioritice o astfel de situație nu a mai fost de pe timpul lui Burebista. Ne-am născut dintotdeauna cu această aducere aminte, predată ca moștenire din generație în generație, pentru ca astăzi să fim din nou chemați la vorbitor pentru a fi întrebați: „Are balta pește?”
Are sau nu, noi știm să dăm un singur răspuns, „Dacă nu are, sigur ca avea cu ajutorul lui Dumnezeu și, mai ales, cu ajutorul celui care este conducătorul, meșter Cârmaciu, cel care dintr-un pește face o mulțime de pești, iar din apa de ploaie face butoiul de vin”.
Cu alte cuvinte mai simple cel care are cuțitul și pâinea în mâinile sale este cel care decide cine moare de foame. De regulă, cei care vor muri de foame sunt cei care nu-l lasă să trăiască pe cel care are totul în mâinile sale, ca un gest memorat a fi sinucigaș.
Și astfel se naște din creion desenul cu acele spânzurători în care, chipurile, vin rânduri, rânduri liberalii, cu stea galbenă pe frunte, să-și bage capetele în laț, gândind că astfel vor face un sacrificiu pentru noul liberalism.
Astfel, Coaliţia de guvernare și rectificarea bugetară sunt blocate de proiectul care prevede alocări de fonduri pentru administrațiile locale. Potrivit surselor Realitatea PLUS, premierul Florin Cîțu a spus ferm că nu cedează șantajului venit din partea USR Plus de a susține proiectul PNDL 3 în schimbul desființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
Potrivit unor surse politice, ultima ședință a Coaliției a fost una extrem de tensionată și nu s-a ajuns la un consens privind proiectul Planului Național de Dezvoltare Locala (PNDL) 3, intitulat „Anghel Saligny”.
USR Plus a venit cu propuneri legate de standardele de cost și eliminarea acelor proiecte care au fost și în PNDL 1 și PNDL 2, dar au stadiul de realizare zero.
Liderii formațiunii conduse de Dacian Cioloș și Dan Barna au readus în discuție ritmul lent în care evoluează desființarea Secției Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Întrebat dacă USR PLUS a condiţionat sprijinirea PNDL 3 de trecerea proiectului privind desfiinţarea SIIJ, chiar liderul PNL Ludovic Orban a declarat că „n-ar vrea să înţeleg aşa discuţiile”.
Blocajul legat de cele trei proiecte poate influența negativ chiar și rectificarea bugetară, pentru că o parte din sumele prevăzute în programul PNDL 3 „Anghel Saligny” ar urma să fie incluse în proiectul de rectificare ce ar trebui  prezentat vineri.
Din nou ne aflăm la intrarea în tunel, acolo de unde este așteptată luminița de la capătul răbdării. Din nou suntem pregătiți să strigăm MUIE PSD sau PNL sau USRPLUS. Despre UDMR nu spunem nimic, să nu angajăm și structurile europene.
Țara privește în gol. Nimic nu mai seamănă speranțelor lor. Totul se rezumă la fum și miros de pucioasă. Este un câmp de luptă părăsit, imediat ce ultimul rănit și-a dat obstescu sfârșit. Tăcere și noapte, întuneric și disperare înghețată pe la colțuri de stradă. Lupta încă se mai dă doar prin manualele politice, un spațiu deschis și fără repere, o câmpie prin care mișună șobolani, șerpi și sufletele bântuite ale celor care s-au vrut a fi conducători, dar care nu au reușit decât să moară jalnic și fără rost.
ADI CRISTI