Copreşedintele USR PLUS Dacian Cioloş declară că în luna februarie au fost prevăzute 50 de milioane de euro pentru investiţii pe termen scurt în spitale şi că în primă instanţă doar şapte unităţi au solicitat finanţare, iar în prezent numărul cererilor este de 30-35.
„Dincolo de probleme sistemice… Nu ştiu situaţia specifică la spitalul din Constanţa, care e în subordinea primăriei, ca gestiune a infrastructurii. Eu ce ştiu este că în februarie ministrul Ghinea cu ministrul Voiculescu au mobilizat 50 de milioane de euro, tocmai pentru investiţii pe termen scurt, pentru a repara, corecta probleme care au fost identificate la mai multe spitale. Se puteau depune cererile de finanţare. Aceştia erau deja bani disponibili din primăvară, deci din martie până în august, practic, se prelucrau cererile de finanţare. Din câte am înţeles, abia şapte spitale din ţară au solicitat finanţare şi cred că acum în toamnă mai sunt 30-35 de cereri de finanţare în curs. Deci, dincolo de probleme sistemice, în cazul de faţă probabil că a fost şi problema asta a indiferenţei”, a spus el, vineri, pentru Digi FM.
Dacian Cioloş a menţionat că există argumente în favoarea administrării spitalelor la nivel local, dar a atras atenţia asupra faptului că acest lucru implică şi obligaţii. El a subliniat că funcţiile de conducere a instituţiilor nu trebuie să constituie „sinecuri politice”.
„De aici, de la nivel central, nu avem nicio garanţie, pentru că partea asta de infrastructură, primarii şi consiliile judeţene au vrut să o aibă direct în subordine, ca să pună acolo manageri şi să gestioneze banii care trec prin spitale – acesta cred că a fost interesul la momentul respectiv – aşa că spitalele acestea sunt în subordinea primăriilor sau a consiliilor judeţene, cea mai mare parte dintre ele. Iar acolo, răspunsul la cât de mari garanţii avem sau nu, e la nivelul autorităţilor locale”, a precizat Cioloş.
Cioloş a pledat pentru numirea unor manageri „pe criterii de competenţă, şi nu politic” la nivelul spitalelor. El a declarat că este nevoie de buni manageri, care ştiu să administreze logistic o astfel de instituţie, care să facă achiziţiile şi să asigure aprovizionarea unităţii cu toate cele necesare.
„Ţin minte că în 2016, când noi am introdus măsura asta cu Guvernul tehnocrat, am fost criticaţi că avem o problemă cu medicii, care sunt foarte buni şi pe care vrem să îi dăm la o parte. Ca să fii manager de spital, principalul criteriu nu e să fii un medic foarte bun. Dimpotrivă, din punctul meu personal de vedere, când eşti un medic bun şi tu eşti blocat să conduci un spital pe partea asta logistică, nu îţi mai faci meseria cum trebuie. (…) În 2017 a venit guvernul politic, a eliminat măsura asta, ca să poată numi din nou manageri la nivelul primăriilor sau consiliilor judeţene şi aţi văzut anul trecut ce numiri au fost făcute pe criterii politice”, a spus el.
În ce priveşte mesajul preşedintelui Klaus Iohannis, care a precizat, în urma incendiului de la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa, că „astăzi, din păcate, statul român a eşuat în misiunea sa fundamentală de a-şi proteja cetăţenii”, Cioloş a vorbit despre o mai veche incapacitate a instituţiilor statului de a-şi îndeplini rolul.
„Nu astăzi a eşuat statul român. Ţineţi minte cazul de la Caracal, cu acea fetiţă. Deja de atunci vorbeam de incapacitatea instituţiilor statului să îşi îndeplinească rolul, pentru că e împânzită administraţia publică de oameni numiţi politic”, a spus Cioloş. AGERPRES/